Sa ne salvam copiii! (Dr. Sorina Soescu)

Toți cei care au copii vor rezona profund cu titlul articolului. Pentru că dorința oricărui părinte responsabil este să-și știe copilul în siguranță și mai ales, sănătos.

Aducem pe lume niște LUMINI, niște miracole luminoase. Noi, mămicile, ne amintim de ochii copiilor noștri în primele luni de viață. Parcă prin ochii lor priveam Infinitul din care veniseră către noi. Parcă alături de ei retrăiam Magia tuturor posibilităților și, mai ales, senzația de PUTERE infinită ce venea din Sursă.

Copiii ne amintesc că ORICE ESTE POSIBIL și știu mulți părinți care, în procesul creșterii copiilor, și-au descoperit și amintit puteri și îndemânări pe care nici nu știau că le au (sau le uitaseră).

Copiii noștri sunt cei mai afectați de lumea artificială în care am acceptat cu toții să trăim în ultima sută de ani.

Am “înghițit” fără comentarii toate aberațiile sistemelor economice, politice, sanitare și religioase – de pe întregul glob – fără să punem la îndoială multe dintre ”teoriile” ce ni s-au impus: ”Trebuie să muncești”, ”Trebuie să-ți câștigi existența”, ”Cumpără! Cumpără! Mult și de toate!”, ”Pentru orice boală se înghite o pastilă”.

”Ai probleme de corp, te duci la medic; ai probleme de suflet, te duci la psiholog; ai probleme existențiale și nu înțelegi ce este cu tine pe lumea asta, te duci la preot.” Nici unul dintre ei nu au răspunsuri la singurele întrebări cu sens pe care are nevoie să și le pună o ființă umană: CINE SUNT? CE CAUT AICI, PE PĂMÂNT, ACUM?

Și sunt multe alte ”teorii” și ”modele” care ni se ”trag” peste ochi și suntem duși, precum o turmă, de colo până colo.

Poate că noi am acceptat demult să fim domesticiți, să stăm cu capul plecat și să înghițim multe mizerii (nu ne miră starea de acidoză a corpului și sufletului nostru). Dar NE DOARE GROAZNIC când copilul sau copiii noștri intră în același joc; când luminile infinite din ochii lor încep să fie acoperite de ceața fricilor, a îndoielilor, a furiei.

Primele experiențe ”de colectivitate” ale copiilor, la grădinițe sau școli sunt adevărate traumatisme la nivelul corpului și sufletului lor. Copilul este efectiv PEDEPSIT să stea nemișcat în bănci sau pe scaune, ore întregi și să asculte lucruri stupide, care nu-i vor folosi niciodată în viață. Iar timpul acesta pierdut în încăperi nearisite, inspirând dioxidul de carbon și microbii de la ceilalți copii, nu mai poate fi folosit pentru o explorare creativă și o căutare a propriilor interese și pasiuni.

Iar când copiii se îmbolnăvesc, după acest abuz emoțional și intelectual (dublat de abuzul fizic – mâncarea ÎNGROZITOARE servită în grădinițe și școli) și sunt duși la medic, aici sunt supuși altor abuzuri și mai mari: proceduri traumatizante, medicamente chimice, care le otrăvesc corpurile și comportament rece și de multe ori agresiv din partea cadrelor medicale. Și apoi ne mirăm de copiii timizi, timorați, intimidați, sensibili și uneori chiar fricoși, de care suntem înconjurați…Cu lumina din priviri stinsă…

Putem să ne salvăm copiii. Putem să-i ajutăm să-și mențină viața și lumina aprinsă; fără să ne luptăm cu sistemele, fără să fim la fel de agresivi ca cei care ne domesticesc.

Putem să rămânem în vibrația interioară de iubire și putem să INTENȚIONĂM cele mai bune OPȚIUNI pentru noi înșine și pentru copiii noștri.

PENTRU CĂ NE SALVĂM COPIII, ATUNCI CÂND NE SALVĂM PE NOI ÎNȘINE; aunci când avem grijă de MINUNEA care suntem fiecare dintre noi, de frumosul corp pe care ni l-a dăruit Divinul, ca și mașină biologică puternică; atunci când ne purtăm cu IUBIRE, CU BLÂNDEȚE și mai ales cu infinită GRIJĂ și DELICATEȚE cu noi înșine, creionăm un model de comportament NOU, pe care copiii noștri îl pot observa COMPARATIV cu celelalte modele disponibile.

Dacă toți cei din jur se poartă cu nepăsare cu corpul, sufletul și mintea lor și-și bat joc necontenit de darurile Divinului, nu înseamnă că vom continua si noi să facem la fel. Putem alege comportamentul opus, în care să avem mare grijă de ceea ce mâncăm, de tot ceea ce punem în contact cu corpul fizic (cosmetice, detergenți, haine, parfumuri etc.), de relațiile pe care le avem și orice ne influențează starea emoțională, de locurile pe care le frecventăm și de ocupațiile cărora le acordăm mult timp.

Putem să facem schimbări mici și treptate, în toate domeniile, în care observăm că nu ne place ce simțim, ce trăim, ce învățăm, ce experimentăm. Nimic brusc. Totul treptat, pas cu pas. În fiecare zi, în fiecare săptămână , câte o mica schimbare.

Mai multe fructe în dietă. Mai puțină pâine. Scoaterea lactatelor. Reducerea sării. Evitarea dulciurilor. Frecventarea altor restaurante. Refuzul vizitelor la persoanele care ne iau energia. Mersul în concediu într-un loc plăcut, doar cu propria familie, fără zeci de alte persoane în plus. Găsitul unui sport care să ne facă placere. Sau al unui hobby pentru care dorim demult să alocăm timp. Culcatul un pic mai devreme seara, petrecutul unui timp mai scurt la calculator. Și multe alte exemple asemănătoare.

Pe măsură ce corpul nostru, sufletul nostru și mintea noastră încep să se relaxeze, și zâmbetul va poposi mai des pe fața noastră. Și cu acest zâmbet vom putea gestiona toate provocările aduse în viața noastră de copii. Vom putea fi alături de ei cu toată puterea data de propria noastră fericire interioară și, împreună, vom putea găsi cele mai bune soluții pentru a-i simți și pe ei FERICIȚI: vom putea discuta schimbarea unei școli sau găsirea altui profil de studiu sau urmarea unei pasiuni sau pur și simplu, o schimbare de dietă sau introducerea unui hobby în program. Numai așa ne putem salva copiii: INFORMÂNDU-NE ȘI APLICÂND NOI ÎNȘINE în viața noastră, tot ceea ce ne poate aduce bucurie și fericire…si îndepărtând tot ce ne face triști, nemulțumiți, frustrați și morocănoși; invățându-ne copiii că niciodată nu este prea târziu să schimbi ceva în bine, în viață, în corp, în suflet și în minte; invățându-ne copiii că întotdeauna, în mijlocul întunericului, haosului, luptelor și întregii inerții a Universului, există un flux energetic de Armonie și Lumină. Și poți avea acces la acest flux, la această ”curgere” doar atunci când ești în stare de liniște, de fericire și lumină, tu însuți.

………………….

Dacă am putea să exersăm perceperea și menținerea ”fluxului armoniei” (când totul ”se leagă” și ”iese” de la sine, cu minim de consum energetic și maxima bucurie) și să facem acest mod de viață NORMALUL, l-am putea apoi transmite mai departe copiilor noștri. Și i-am învăța un ”mod de navigație” prin haosul civilizației moderne.

Copiii vor învăța să găsească cele mai rapide, eficiente și puțin consumatoare de energie soluții pentru orice problemă li se ivește pe drum. Și așa vom SALVA copiii de efectele îndobitocitoare ale domesticirii sociale, la care ne supune ”civilzația”.

Salvându-ne copiii, vom salva viitorul acestei Planete, pentru că acei copii aflați în fluxul armoniei vor avea mult respect pentru planeta Pământ (cea care întreține fluxul) și toate viețuitoarele din jur.

…………….

Poate copiii noștri în viitor vor venera și cinsti Natura și vor serba roadele ei cu respect și considerație , nu cu lăcomie și spirit de jefuire. Copiii care își vor salva sufletele vor avea atâta iubire, încât nici nu vor concepe sacrificarea animalelor, pentru hrana umană, atât timp cât sunt disponibile cantități impresionante de fructe, legume, grâne și leguminoase, adică atât timp cât plantele și pământul ne dăruiesc mai mult decât avem cu toții nevoie.

Să ne salvăm copiii de împietrirea sufletului ce apare cand ți se pare normal să crești un mielușel, să te joci cu el și apoi să-l înjunghii și să-l mănânci. Să ne salvăm copiii de la paralizia mentală indusă de toți stimulii colorați din calculatoare, telefoane mobile și televizoare, ce-i hiponotizează și-i imobilizează pe canapele. Și să ne salvăm copiii de la înstrăinarea ce apare în relațiile cu proprii părinți.

Majoritatea copiilor NU VOR SĂ SEMENE CU PĂRINȚII LOR și nu vor să aibă aceeași soartă ca ei. Trist, dar adevărat.

Să ne salvăm copiii fiind noi înșine, părinții lor, MODELE de urmat pentru ei; fiind modele de bucurie, de mulțumire, de auto-respect și auto-considerație.

Să ne salvăm copiii, salvându-ne propriul copil interior și regăsind bucuria JOCULUI cu noi înșine.

dr. Sorina Soescu

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s