Publicarii articolului despre doamna doctor Galina Schalatova i-au urmat o multime de opinii, o mica parte din ele fiind extrem de critice, pe motiv ca eu “promovez diete extreme”. Pentru ca nici articolul de fata, care e un extras din cartea doamnei doctor Sorina Soescu, “Sanatate 5 D”, e posibil sa nu fie in concordanta cu credintele, practicile si opiniile unor cititori (ceea ce e firesc), as vrea inca o data sa spun ca eu nu pot si nici nu imi doresc sa impun cuiva ceva, indiferent despre ce subiect scriu aici.
Astazi, seria “Sanatate 5 D” a doamnei dr. Sorina Soescu continua cu un subiect foarte interesant, si anume acela al EXAGERARII, al “prea mult-ului” si al obsesiei pentru acumulare; acumulare de mancare, de bunuri materiale, de certificari, diplome, pentru asigurarea unei vieti abundente, traita in confort emotional si material; o viata lipsita de griji. Urmarea paradoxala a acestor stradanii? Lipsa sanatatii si a echilibrului intern.
Constantele comportamentului omenesc, in ultimele mii de ani, sunt doua:
cautarea hranei si a sigurantei vietii
odata acestea dobandite, cautarea ferventa a inmultirii speciei (reproducerea)
Cele doua etape, marcate de anxietate, griji, cautari constante si nesiguranta, se observa si in prima parte a vietii unui om, in primii 20 de ani. Dupa depasirea acestei perioade, un om trece intr-un alt stadiu, numit in homeopatie “sicoza” si care este stadiul acumularii, al “lacomiei”, al perioadei “nu am destul”. In aceasta etapa, incepe adunarea averilor, a luptelor infinite pentru preluarea resurselor altor oameni, a “economisirii”. Intre 20 si 50 de ani, majoritatea fiintelor umane se regasesc in acest stadiu. Se manifesta nevoia constructiei unei case, a acumularii de bunuri pentru viitorul familiei sau al copiilor, a acumularii de diplome si calificari pentru siguranta viitorului. Este o perioada in care oamenii aduna, aduna, depoziteaza, atat in exterior, cat si in interior. Acum vezi o multime de oameni supraponderali, care nu se mai pot opri din mancat si care devin un “tub digestiv”.
Foarte multi tineri supli si frumosi, odata intrati in perioada “sicotica”, se “latesc” vazand cu ochii, se ingrasa si continua comportamentul de acumulare la toate nivelele vietii lor. Elementul declansator pentru majoritatea pare a fi casatoria, in special “legala”, actul respectiv avand puterea “miraculoasa” de a conferi siguranta si stabilitate cuplului in fata intregii societati, care il accepta. Din acest moment, ambii membri intra in “sicoza”, in perioada de acumulare, societatea fortandu-i sa inceapa construirea familiei (“voi cand faceti copii”?), a unei case, a unei mici averi (“voi nu va luati masina, mobil, televizor cu plasma”? etc).
Cand se atinge un maxim de acumulare si apar dificultati in gestionarea tuturor bunurilor stranse, incepe o perioada distructiva, numita in homeopatie faza “luetica”, atunci cand incepe pierderea, distrugerea celor acumulate.
Civilizatii infloritoare, state si regate au pierit dupa o perioada de mari acumulari, tocmai datorita acestor excese de acumulari.
Dupa varsta de 50 de ani, majoritatea oamenilor intra in faza “luetica”, caci organismal nu mai rezista dupa zeci de ani de abuzuri si ingreunari. Incep problemele de sanatate, din ce in ce mai grave, mai extinse, mai distructive (acidoza) si, treptat, se pierd toate acumularile fazei anterioare. Aceasta este o perioada marcata de disperare, de agatare cu insistenta de vechile acumulari/obiceiuri, de neliniste emotionala puternica.
Oamenii stiu ca multe obiceiuri sunt daunatoare (alimentatia in exces, consumul de alcool, tutun, droguri, cafea, zahar, lipsa somnului, programul de munca prelungit), dar, cu toate acestea, continua sa se complaca in aceste obiceiuri daunatoare, pentru ca “toata lumea o face”.
Exista, asadar, o tendinta “luetica”, distructiva, generalizata in intreaga populatie umana. Medicalizarea excesiva a vietii, consumul generalizat de substante chimice, ca medicamente sau conservanti alimentari, accentueaza aceasta tendinta “luetica”, prin distrugerea florei intenstinale. In schimbarea paradigmei propuse de conceptul “Sanatate 5 D”, am identificat o tema importanta a prezentului, numita TEMA EXAGERARII, in care exista “prea mult”, “din ce in ce mai mult”, din toate: prea multe mancaruri, prea multe canale la televizor, prea multe marfuri pe piata etc. Tema exagerarii apare din FRICA, frica cea mai mare a fiintei umane fiind FRICA DE NECUNOSCUT. Modalitatea epocii materialiste de a infrunta necunoscutul este “prea mult-ul”, exagerearea, cu o consecinta normala a acestui exces: EPUIZAREA puterilor si DECONECTAREA de la mecanismele naturale, ritmice actiune-repaus.
Fiinta umana, organismul uman, este un microcosmos complex, cu o alcatuire fantastic de minutioasa, despre care stim cu atat mai putin, cu cat am aflat mai multe, in ceea ce priveste structura generala. Interventiile agresive la nivelul acestui microcosmos ii perturba integralitatea, starea de functionare si il transforma in altceva, ce n-a fost proiectat sa fie. Mintea umana intra in proces de distructie. De fapt, mintea umana se DECONECTEAZA de restul organismului, de toate celulele corpului, care par a functiona autonom, tip “instinctiv-animalic”. (Dr. Sorina Soescu)
….
Doua din urmarile acestei DECONTECTARI sunt autismul si sindromul ADHD, despre care iti povestesc data viitoare. Pana atunci, Sanatate 5 D iti doresc!
Cu ceva vreme in urma, am povestit despre experienta familiei mele, legata de vaccinuri. Astazi, dr. Sorina Soescu prezinta, intr-un nou capitol din SANATATE 5 D, experienta sa personala legata de acest subiect controversat, mai ales in ultima vreme.
De-a lungul anilor, dr. Soescu, in urma vaccinurilor primite de ea insasi in copilarie, urmate de angine purulente, raceli repetate, sinuzita frontala, dar si a celor facute fetitei ei, a observat reactii nedorite de boala si a inceput sa isi puna semne de intrebare, cand si-a dat seama ca exista legatura intre aceste reactii si vaccinuri. Astfel, a inceput sa depuna eforturi pentru a intelege cum ar putea “repara” “toate stricaciunile provocate de vaccinuri”.
Iata cateva cazuri, cu care dna dr. s-a confruntat in activitatea sa medicala, la inceputul carierei, si care au convins-o de raul pe care vaccinurile il produc asupra fiintei umane:
-fetita de 3 ani, cu malformatie hepatica, cu stare generala de acidoza si careia medicina alopata nu ii mai dadea sanse de supravietuire; dupa tratament homeopat, fetita incepe sa isi revina, ficatul micsorandu-se evident; dupa vaccinul anti-polio, pentru care dr. Soescu isi da acordul la acel moment, ficatul se mareste din nou, “la dimensiuni gigante, copilul incepe sa se simta din ce in ce mai rau”; fetita a decedat dupa 2 luni de la vaccin; un soc si o lovitura traumatizanta pentru tanara doctorita Soescu; o “coincidenta” pentru colegii doamnei doctor;
-tanar de 17 ani, cu cancer testicular, aparut brusc in clasa a XI-a, si care, in ciuda operatiei chirurgicale, care indepartase giganta tumoara testiculara, dezvolta metastaze pulmonare si hepatice. Din discutiile avute cu tanarul bolnav, dr. Soescu afla ca dupa vaccinari (facute in urma campaniilor scolare din clasa a VIII-a si a IX-a) aparusera reactii locale (dureri locale, febra, stare proasta), dar nimeni, inclusiv dr. Soescu, nu a facut legatura intre acestea si aparitia bolii; inca un caz pierdut pentru tanara doctorita Soescu, care insa se intreba din ce in ce mai des “de ce mor copiii si tinerii, cu afectiuni ciudate si aparent incurabile si care este legatura acestor decese cu vaccinurie”?
-fetita de 1 an si jumatate, care, in urma vaccinului anti-rujeolic, se imblonaveste de encefalita.
Alte cateva cazuri clinice, care, din fericire, au raspuns la schemele de detoxifiere, aplicate de dr. Soescu, si s-au vindecat complet:
-fetita de 4 ani, cu tulburari de comportament (timiditate, frica, refuzul socializarii), cu imunitate precara si dificultati de vorbire (copil caruia ii fusesera administrate toate vaccinurile “obligatorii”; mamei, de asemenea, pe perioada sarcinii, ii fusesera administrate 2 doze de vaccin anti-tetanic);
-tanara de 35 de ani, cu eczema grava pe maini, antebrate, cu piele uscata, crapata, sangeranda si cu probleme de ordin emotional; problemele au aparut dupa administrarea unui vaccin anti-tetanic;
-tanara de 28 de ani, cu eczema pe membrele superioare si pe corp, aparuta tot in urma administrarii unui vaccin anti-tetanic;
-femeie de 40 de ani, cu tumefactia bratului si pareza usoara la nivelul bratului stang, aparute dupa vaccinare anti-gripala;
Iata mai jos concluziile personale ale doctorului Soescu, la care a ajuns in urma exeperientei personale, dar si a celei de medic:
-intreaga practica a vaccinarilor este o metoda eronata, facuta intr-un scop imaginar, caci in AND-ul fiecare celule exista tot cea ce aceasta are nevoie pentru a functiona la infinit, pentru a se reface, regenera si repara, de cate ori are nevoie;
-persistenta acceptarii vaccinarii drept tehnica de “preventie” a bolilor inseamna o continua neasumare a responsabilitatii; ne invatam copiii ca suntem victime, ca avem nevoie de solutii exterioare (medicamente, vaccinuri) pentru a ne mentine sanatosi, in loc sa le aratam ca prin hrana zilnica si prin ganduri si emotii pozitive, organismul se poate apara, intari si vindeca SINGUR;
-conditia necesara pentru ca celulele sa aiba o viata indelungata este ca cele doua fluide (sangele si limfa), cu care celulele noastre vin in contact, sa fie de calitate.
-calitatea sangelului (asigurata de nutrientii cu care ne hranim, de apa, aer si tot ce punem pe piele) si calitatea limfei (asigurata prin functionarea optima a organelor de eliminare ale corpului-rinichi, colon, piele, aparat respirator, menstra si de reactiile noastre emotionale si fizice la mediul extern) depind de modul in care corpul reactioneaza la lumea exterioara, ce patrunde in mediul intern al organismului nostru: ACCEPTARE sau APARARE;
-la nivel energetic, mesajul pe care vaccinurile il transmit este: “tu nu esti in stare sa te aperi, lasa-ma pe mine sa iti arat cum se face!”; raspunsul sistemului imunitar la acest mesaj este: “Bine, arata-mi tu” si se inchide, asteptand protectia data de vaccin;
-la nivel chimic, vaccinurile (care contin, printre altele, sange de cal sau alte mamifere, formaldehida, conservanti pe baza de saruri de mercur sau aluminiu si alte substante toxice) declanseaza reactii complexe la nivelul sistemului limfatic, caci acesta trebuie brusc sa faca fata unor “agresori” , ce ajung direct in sange;
-cele mai intense reactii negative s-au observat in urma vaccinarilor multiple, caci corpul nu poate trai, in acelasi timp, simptomele mai multor tulburari; imunitatea si sistemul limfatic se blocheaza efectiv, incercand sa faca fata la 5,6,7 virusuri ori germeni diferiti; dupa vaccinarea cu vaccinuri “penta” sau “hexa”, au aparut frecvent la copii reactii neurologice: copiii nu mai pot sta in sezut, nu mai merg corect, apare mersul pe varfuri, apar diferite probleme de coordonare a mainilor si picioarelor;
-dupa administrarea vaccinului BCG, facut in primele luni de viata, dar si ale altor vaccinuri, apar racelile, cu nas infundat si secretii nazale, care nu se mai termina la nou-nascuti, eruptii de tip dermatita atopica, alergii, tulburari de somn, cu plans nocturn si nevoia de a manca noaptea la bebelusi, tulburari de tranzit (mai ales constipatie), tulburari dermatologice, imunitare, metabolice (dentitie lenta, rahitism, par rar etc), stagnare limfatica (rosu in gat, bronsita, scaune moi, diaree, eruptii cutanate);
-vaccinurile dupa administrarea carora au aparut in mod clar tulburari de comportament la copii, tulburari de vorbire si chiar de tip “spectru autist” sunt (in aceasta ordine):
1/ vaccinul rujeola-oreion-rubeola
2/ vaccinul anti-tetanos
3/ vaccinul anti-polio
“Eu am gasit o serie de raspunsuri si sunt in cautarea altora, mai cuprinzatoare. Poate ca multe dintre ele nu sunt pe placul sau pe intelesul multora dintre colegii mei sau a multor pacienti. Dar pe masura ce creierul meu iese de sub influenta energiilor blocate, ale atator substante folosite in copilaria mea, legaturile pe care incep sa le fac, folosirea intuitiei, alaturi de cunoasterea medicala de peste 20 de ani, ma ajuta sa inteleg si sa integrez multe detalii intr-o imagine de ansamblu, care capata sens”. “Nu va pot raspunde la intrebarea directa: DA sau NU, cu privire la vaccinare. Este un raspuns pe care trebuie sa si-l dea fiecare persoana, in cadrul strategiei generale de asumare a responsabilitatii pentru propria sanatate. Decizia va apartine, puterea deciziilor noastre fiind cea care asigura dinamica procesului nostru de vindecare. V-am pus la dispozitie multe informatii, asa ca intregul process al deciziei va fi sprijinit de o cunoastere detaliata”. (dr. Sorina Soescu)
Sistemul endocrin este sistemul neurotransmitatorilor, substante chimice care fac legatura intre miliardele de celule ale corpului si sistemul nervos. Glandele endocrine sunt formatiuni de dimensiuni mici, situate in diferite regiuni ale corpului, care isi elibereaza “produsele” direct in sange. Tema importanta a sistemului endocrin este COMUNICAREA si CONECTAREA cu exteriorul, dar si conectarea partilor interne intre ele.
Comunicarea si conectarea cu natura. G & E, martie 2014
Glandele endocrine:
Glanda hipofiza (pituitara)-situata la baza craniului, avand marimea unui bob de mazare, este glanda care regleaza activitatea tuturor celorlalte glande endocrine, facand legatura intre ele si sistemul nervos central.
Epifiza-o alta glanda mica, situata in creier, avand rol esential in reglarea somnului si odihnei corpului.
Tiroida si paratiroidele-sunt situate in regiunea anterioara a gatului, deasupra laringelui. Tiroida are forma de fluture si are un rol deosebit de important in metabolismul general al corpului si adaptarea acestuia la mediu. Paratiroidele sunt 4 glande mici, sitaute deasupra si dedesubtul tiroidei, care se ocupa de echilibrarea mineralelor si, in special, al calciului, in organism. Slabiciunea paratiroidelor produce o pierdere a fermitatii tesutului conjuunctiv al corpului, cu aparitia uscaciunii pielii, ridurilor, a herniilor, varicelor, hemoroizilor, enevrismelor, prolapsurilor, incontinentei sfincterelor etc.
Timusul-este situat in zona sternului, fiind o glanda foarte importanta la copii, pentru rolul sau de organ de protectie (imunitar);
Pancreasul endocrin-parte importanta din organul pancreas si situat exact in mijlocul abdomenului, are rol principal in echilibrarea glicemiei;
Suprarenalele-doua glande situate deasupra rinichilor, cu functii extrem de importante de adaptare a organismului la solicitarile mediului extern; mai sunt denumite “glandele de stres”, deoarece ele elibereaza, printre altele, adrenalina si noradrenalina, ce ajuta la adaptarea rapida a corpului la schimbarile din jur;
Glandele sexuale-ovarele la femei si testiculele la barbati, sunt glandele care fac diferentierea sexuala, se ocupa de functia de reproducere si de cea creativa.
Copilarie=Creativitate. Vara, 2015
Dezechilibrele care apar in sistemul endocrin pot avea orice punct de pronire (probleme materiale, dar si spirituale), insa de cele mai multe ori este vorba de cauze multiple si combinate. Tulburarile care afecteaza cel mai mult fiinta umana apar la nivelul glandelor suprarenale si apoi se extind si la celelalte glande ale sistemului endocrin.
La majoritatea oamenilor, glandele suprarenale sunt epuizate de la nastere, caci mamele au suprarenalele epuizate! In situatii de stres (in care corpul percepe o amenintare la adresa sa), suprarenalele secreta cantitati mai mari de adrenalina si de noradrenalina, ce permit corpului fie sa lupte (daca are destula forta), sa fuga (daca se simte mai slab decat dusmanul sau amenintarea), fie sa ramana incremenit (daca nu are resurse nici pentru lupta, nici pentru fuga). Indiferent ce decizie se ia, dintre cele 3 variante, in corp se produc modifica esentiale: se inchide digestia, eliminarea reziduurilor, se inchide apararea imunitara, cea sexuala si gandirea rationala. Deci, cand suntem stresati, NU MANCAM, NU ELIMINAM, NE MAI SUNTEM APARATI DE MICROBI, NU NE PUTEM REPRODUCE SI NICI NU MAI GANDIM! Asta pentru ca toate resursele organismului sunt redirectionate catre muschi, catre circulatie si catre creierul primitiv (locul instinctelor), ca tu sa poti sa te aperi, intr-un fel sau altul, de pericol. Dupa ce pericolul trece, sistemul nervos parasimpatic incepe sa functioneze din nou; ne relaxam si functiile de mai sus, se redeschid. DAR: oamenii moderni sunt supusi constant stresului. Examenele de tot felul, interviurile, intalnirile importante, conflictele la munca sau in familie supun constant corpul la presiuni, iar acesta nu poate rezista perioade de timp indelungate. Functia suprarenalelor se epuizeaza si se pierde foarte multa energie cu mentinerea starii de alerta, in care este implicat sistemul nervos simpatic (cel care impinge la actiune). Avem nevoie de perioade de relaxare, de refacere, regenerare!
Vacanta in miscare. Balchik, 2013
Dupa o stare conflictuala de 5 minute, eliberarea de adrenalina are nevoie de 5-6 ore ulterioare pentru a fi neutralizata de organism, si astfel toate functiile organismului sa isi reia starea de echilibru.
Dupa “generatia razboiului”, cea a bunicilor nostri, cu sprarenale epuizate din cauza luptei de supravietuire, a venit “generatia comunismului” (parintii celor nascuti in anii ’70), cu suprarenale afectate de torturi emotionale si mentale. Mai apoi, avem “generatia Revolutiei”, cu suprarenale epuizate de schimbarea sociala majora si brusca (generatia noastra). Azi, avem copii cu suprarenale afectate grav de stimularea excesiva si continua data de Internet, gadgeturi de tot felul si de telefonia mobila. Asadar, fiecare generatie este mai slabita decat cea precedenta. De aceea, la copiii mici, slabiciunea suprarenalelor se paote vedea cu ochiul liber: au cearcane inca de la 2-3 ani, au somn agitat si discontinuu, sunt dificil de “stapanit” si de crescut.
Cand suprarenalele sunt epuizate, apar stari de oboseala cronica, iritabilitate, nervozitate, chiar depresie, palpitatii ale inimii, atacuri de panica. Persoanele cu suprarenalele epuizate si lipsite de proprii neurotransmitatori (substante care ajuta la comunicarea intre glandele suprarenale si sistemul nervos) ii “cauta” in cafea, ciocolata, dulciuri, bauturi energizante, alcool, tutun, carne (principalii stimulatori sau aducatori de neurotransmitatori). Daca acea persoana renunta la aceste stimulente externe, atunci ea nu se va putea tine la propriu, pe picioare. Asa se vede cat de slabite sunt suprarenalele acesteia.
O alta functie a suprarenalelor este aceea de a echilibra glicemia in corp, alaturi de pancreas si de ficat. Glicemia scazuta (hipoglicemia) este primul semn al epuizarii ruprarenalelor, care se manfiesta, de multe ori, prin foame intensa, slabiciune, tremur, transpiratie, lesin, daca nu se mananca IMEDIAT! Apare nevoia exagerata de dulce intens. Astfel, hipoglicemia se poate transforma in hiperglicemie si…diabet. Diabetul la copii, in special, este un diabet al slabiciunii suprarenalelor, ci nu al pancreasului.
Persoanele hipotensive prezinta fara dubiu epuizarea glandelor suprarenale. La fel cele care racesc foarte des si de care “se prind” toti microbii si virusurile, paraziti, alergii. De asemenea, slabiciunea suprarenalelor are drept consecinta o folosire neadecvata a mineralelor in corp: asa apare lipsa de calciu, de fier, magneziu, seleniu sau zinc, chiar daca acestea exista in organism. In acest caz, suplimentele de minerale nu ajuta, situatia ameliorandu-se doar temporar, ulterior carenta agravandu-se si aparand si alte simptome neplacute.
Slabiciunea suprarenalelor este insotita si de o proasta functionare a rinichilor, care nu mai elimina eficient reziduurile din corp. Asa, incepe sa cada parul, unghiile devin moi si usor friabile, dintii sunt afectati, sistemul osos sufera. Apare tiuitul in urechi, vertijul (ameteala), rau de masina, de avion sau de vapor, constipatie. Si, poate cel mai grav, din cauza slabiciunii suprarenalelor, oamenii inceteaza sa mai fie oameni, pentru ca nu mai pot sa isi foloseasca functiile superioare de gandire, rationament, intuitie si evolutie spirituala, ramanand “blocati” in modele de raspuns instictual (sexualitate, hranire si supravietuire). Asa se explica materialitatea excesiva din lumea noastra, toate tendintele moderne, exagerate ale “civilizatiei”, in detrimentul legaturii cu Divinitatea, cu natura si ceilalti oameni.
STRESUL CONTINUU ESTE CAUZA PRINCIPALA A TUTUROR BOLILOR.
Mai jos, o lista cu cateva preparate naturale, care pot sprijini reluarea functiei naturale si refacerea glandelor suprarenale: tincturi din radacina de Astragalus, radacina din Lemn dulce, radacina si frunze de Patrunjel, coaja de radacina de Dafin, fruct de Ienupar, radacina de Ginseng siberian; extract din muguri de Coacaz negru, din muguri de Stejar, din mladite de Sequoia, din muguri de Arin negru, din mladite de Lemn cainesc, de mladite de Maslin ori de Vita de vie.
Pe piata romaneasca, firma Secom distribuie doua preparate (Adrenal caps si Adrenal vitality), ce au in compozitie combinatia intre extractul uscat/liofilizat din glanda suprarenala si plante cu actiune tonica asupra suprarenalei (Ginseng siberian, Astagalus, Lemn Dulce, Rhodiola, Ghimbir).
ATENTIE: daca suprarenalele sunt foarte slabite, uneori stimularea lor poate declansa o reactie tip agravare (cu hipotensiune, palpitatii, lesin, slabiciune) si este necesara oprirea oricarui produs adminsitrat si evaluarea atenta a situatiei.
Cel mai bine, suprarenelale se pot reface in conditii de odihna, repaus, relaxare, o vacanta prelungita si izolare partiala de prea multi stimuli, fiindca TOCMAI din cauza expunerii corpului fizic si emotional la exces de stimuli de toate felurile s-a ajuns la epuizarea glandelor suprarenale.
Un program regulat de viata, o dieta echilibrata si o armonizare a tuturor componentelor vietii zilnice, reprezinta cheia refacerii sanatatii intregului organism, ci nu numai a integritatii functionale a glandelor suprarenale.
Fiinta umana este un tub digestiv: tot ceea ce facem, este procesat precum alimentele: “mestecam” informatiile, “absorbim” ce este de absorbit (lectiile utile pentru noi) si “eliminam” ceea ce nu ne trebuie (obiecte, relatii, informatii) sau le pastram si le “depozitam”. Detoxifierea tubului digestiv este un proces complex si profund, intrucat blocajele care apar la diferite nivele ale segmentelor tubului digestiv, semnifica blocajele in procesul maturizarii noastre emotionale. Spre exemplu, comportamentul infantil, de copil rasfatat, caruia i se cuvine orice si care asteapta totul de la parintii lui, duce la aparitia atat a tulburarilor de alimentatie, cat si a celor de digestie, absorbtie si eliminare. Acest “copil rasfatat” poate ramane blocat in aceleasi asteptari si la 50 de ani, pretinzand altora rezolvarea problemelor sale. Si asa descoperim cheia vindecarii spirituale a tubului digestiv si cheia”detoxifierii” energetice la nivel alimentar: IERTAREA. Iertarea de sine, (pentru greseli facute cu stiinta sau fara), iertarea celorlalti. Apoi, se va cere iertare propriului corp, pentru toate abuzurile la care a fost supus ani de zile. Si, in acelasi timp, se va exprima recunostinta catre acelasi corp, care ne-a sustinut si a rezistat acestor abuzuri.
Alimentatia naturala si incarcata de viata reprezinta modalitatea cea mai eficienta de detoxifiere a tubului digestiv. Astfel, fructele si legumele crude reprezinta principalele “instrumente” de rezolvare a problemei constipatiei, iar plantele medicinale sunt utile pentru detoxifierea colonului. Se incepe mereu cu colonul, pentru ca este bine sa eliminam depozitele de toxine stagnante, inainte de a lua alte masuri de echilibrare.
Fructe si legume, la “detoxifere” de chimicale, in apa cu bicarbonat de sodiu
Formula ideala pentru detoxifierea colonului si a tractului digestiv are o interventie laxativa blanda, care reconstituie si revigoreaza tractul gastro-intestinal: scoarta de crusin american, scoarta de ulm cu coaja neteda, scoarta de stejar alb, frunze de patlagina mare, radacina de lemn dulce, radacina de dracila, radacina de gentiana sau de ghimbir, extractul din muguri de smochin, din mladite de mersior de munte, din mladite de afine sau din muguri de nuc ori de stejar.
Produsele de tip probiotic se vor folosi in mod limitat, doar in perioada in care persoana continua sa consume lactate. Cand nu se consuma lactate, folosirea probioticelor este inutila si chiar daunatoare, deoarece se intervine in economia organismului cu bacili care apartin altei specii decat cea umana, Lactobacilus bifidus fiind un bacil apartinand vacilor.
In perioada detoxifierii intestinale, se urmaresc eliminarile la nivelul tubului digestiv a minim 2 scaune pe zi, dimineata si seara. Se pot sustine masurile de detoxifiere prin intermediul clismelor cu ceai de musetel sau cu alte plante medicinale, dar NU cu clismele cu cafea, pentru ca solicita excesiv glandele suprarenale si ficatul, ducand la slabirea lor, in timp. Cu toate acestea, clismele cu cafea sunt recomandate persoanelor aflate in mare suferinta si pe o perioada limitata de timp, fiind utile pentru o curatire rapida si pentru atenuarea simptomatologiei.
Nu exista om “modern”, care traieste in conditii “civilizate”, care sa nu aiba dereglari majore ale digestiei si un anume grad de toxicitate a colonului. Dar, detoxifierea digestiva se face intotdeauna GRADAT, CU BLANDETE, CU RABDARE, IN TIMP. Reclamele cu remedii care fac minuni in cateva zile sau saptamani sunt false si nerealiste. Detoxifierea digestiva este un proces care poate dura ani de zile, cu dieta “acordata” ritmului anotimpurilor (vara, nevoile organismului sunt diferite de ceea ce are acesta nevoie iarna) si ritmului persoanei respective. Toate regimurile de detoxifiere vor suferi modificari si variatii la fiecare persoana, in functie de starea acesteia si urmarindu-se obtinerea unui regim de viata echilibrat, satisfacator si ADAPTAT la ceea ce are nevoie persoana intr-un anumit moment al vietii. Nevoile, senzatiile si poftele trebuie analizate, luandu-se masuri necesare pentru echilibarea lor. Starea generala, in timpul detoxifierii, variaza de la o stare de bine, energie, echilibru, in multe zile, la stari de rau, cu pofte intense de dulce, de sarat, de carne, de grasimi sau lactate, functie de starea diferitelor sisteme din organism.
…Te astept data viitoare, sa “ascultam” ce ne povesteste doamna dr. Soescu despre SISTEMUL EDOCRIN si sustinerea acestuia. Sanatate 5D iti doresc! 🙂
Liorisme 