Ganduri despre cea mai adanca adictie: mancarea

E atat de usor sa  fii confuz, cand vine vorba despre ce e bine si ce nu, legat de alimentatie, intr-o lume in care e promovata abundenta, prea mult-ul si lipsa bunului simt intern, incat mi se pare ca nu ai incotro, decat sa decizi ca e timpul sa te auto imputernicesti si sa te intorci la tine insuti si la starea de bine.

E posibil ca tot ce am sa zic in continuare sa fie interpretat (nu, nu vreau sa spun ca toti oamenii ar trebui sa posteasca – asta e alegerea fiecaruia, si nici nu vreau sa spun ca mancarea e nociva, ca e ceva rau!), dar as vrea sa iti impartasesc ce am experimentat, in ziua in care am renuntat la postul total.

Continue reading “Ganduri despre cea mai adanca adictie: mancarea”

Povestea Postului (V). Calea catre tinerete?

La multi ani, drag Cititor! Dupa perioada Sarbatorilor de iarna, care a venit cu siguranta si cu abundenta alimentara, zic sa incepem Anul Nou cu noi informatii legate de postul cu apa. Astazi povestim despre:

MITURI LEGATE DE POSTUL ALIMENTAR TOTAL

Exista multe mituri asociate cu postul negru. Aceste mituri au fost repetate atât de des, încât ele sunt adesea percepute ca fiind adevăruri infailibile. Iata cateva din aceste mituri:

Continue reading “Povestea Postului (V). Calea catre tinerete?”

Getting Ironed (XVI). Where I am NOW

In urma rezultatelor “de speriat”, de la analizele din primavara, nemastiind bine spre ce se ma mai indrept (pe langa toate cate le faceam), prin martie, am apelat la OFT, o tehnica de masaj, care mi-a adus multe beneficii. Ce frumos iti scoate in cale Dumnezeu, oamenii de care ai nevoie! Cu ajutorul lui Lucian, a mainilor lui maiestre, dar si a conectivitatii pe care am avut-o cu el din primul moment, am primit ce aveam nevoie cel mai mult in acea perioada: relaxare. Fetele noastre spun ca Lucian seamana cu Mos Craciun. 🙂 Iar “Mosul” stie intotdeauna unde sa maseze, ce gand sa iti trimita si ce vorbe sa rosteasca (asta si pentru ca Lucian e maestru in multe “discipline”).

Continue reading “Getting Ironed (XVI). Where I am NOW”

Povestea postului (IV). Calea catre tinerete?

Repausul alimentar si arderea grasimilor

Insulina este principalul factor, atat in cazul obezitatii, cat si al diabetului de tip 2. Prin urmare, cheia pentru rezolvarea ambelor probleme nu este raspunsul la intrebarea “cum putem reduce caloriile?”, ci la “cum reducem insulina?” Nu prea exista medicamente, care sa faca acest lucru. De fapt, există două clase de medicamente, care reduc in mod constant nivelul de insulina. Nu intamplator, acestea sunt singurele medicamente care reduc in mod constant si greutatea corporala. Problema este că aceste medicamente sunt extrem de scumpe și au efecte secundare. Fara medicamente, este nevoie de un mod eficient de a reduce insulina, dacă vrem sa aveam succes în a pierde în greutate. O dieta saraca in carbohidrati si in zahar rafinat va avea rezultate pentru unii, dar pentru alții, nu este suficient. Răspunsul, în cazul în care nu ați ghicit încă, este postul.

Continue reading “Povestea postului (IV). Calea catre tinerete?”

Postul si emotiile

IMG_20151115_112608-2
“Cad frunzele, cad de departe”…Nov. 2015

O sa scriu din nou despre post. Chiar daca vine cu provocari pentru mine, postul intermitent a aparut intr-un moment cand ma simteam un pic blocata pe drumul pe care merg. Ori, poteca asta noua m-a motivat profund si parca mi-a dat aripi. Asta pentru ca am inteles foarte bine despre ce este vorba, ceea ce mi se pare esential. Si cred ca de aceea totul decurge usor si natural.

Asa cum povesteam weekend-ul trecut, in fiecare zi de luni mi-am propus sa mananc doar fructe dimineata, iar pana marti dimineata, beau doar apa. Am reusit sa fac la fel si vinerea asta. In mod neasteptat, m-am simtit bine; doar in prima luni in care am tinut post, am avut o stare de plutire mai pregananta, iar pe seara, un inceput de migrena; acasa, am masat tamplele cu ulei de menta si in 15 minute, am constatat ca trecuse durerea. Lunea urmatoare de post, nu am simtit nicio diferenta, fata de o zi in care as fi mancat 3 mese pe zi. Si crede-ma, sunt rea de foame. Daca mi-e foame, nu mai gandesc. Asa credeam, asa simteam, pana de curand. Hm, ce diferit vad lucrurile acum! 🙂

In ziua in care urmeaza sa tin post, nu fac sport; cel mult, fac yoga sau streching. Dupa ziua de post insa, pana sa mananc fructele de dimineata, fac fitness fara probleme (o sa vezi in articolele viitoare de ce e bine sa faci miscare, cu putin inainte de a intrerupe postul). Am observat ca sunt mai usoara si am mintea mai limpede chiar. E clar ca mentalul e cel mai important: cand iti fixezi un scop in minte si intelegi deplin de ce o faci, totul devine surprinzator de usor.

Ma uit la Catalin si vad ca postul intermitent functioneaza si aduce numai beneficii. Ma minunez cat de bine i s-a adaptat corpul la noul “regim”! Este la fel de activ ca intotdeauna, doarme bustean si e plin de energie si pace interioara. Si ce bucurie sa aud ca si-a inspirat vreo 4 colegi in acest demers, motivati fie de dorinta de a slabi, fie de a se insanatosi…Si ma mai uit la ai mei parinti: rar cand mai mananca seara sau, daca o fac, mananca un fruct sau ceva extrem de usor. Si iata cum a slabit tata 7 kg intr-o luna si un pic. 🙂

Provocarea, ca de obicei in cazul meu, e la alt nivel. Spun asta pentru ca, cumva, s-au reactivat insomniile. Nu pot sa le leg 100% de introducerea postului, mai ales ca am vegheat-o doua nopti albe pe Eva, in urma cu vreo 3 saptamani, cand  cea mica “s-a virusat” destul de rau si de atunci nu am mai reusit sa ma odihnesc prea bine…Am citit ca postul poate cauza insomnii temporare, fizicul fiind in repaus, pe de o parte, iar creierul energizandu-se, pe de alta parte, dar inca nu sunt sigura ca asta este cauza. Poate ca este si o adaptare a organismului la noul ritm de alimentatie. Cert e ca mintea mea se energizeaza ingrozitor noaptea, de parca intunericul de afara ar hrani-o cu adrenalina, in loc de vise. 🙂 Si cu toate astea, chiar daca am avut nopti cand am dormit extrem de putin, am facut naveta zilnic, cu 2 ore de condus  si am tinut post, nu m-a durut niciun pic capul si am functionat ca de obicei, ba chiar mintea, as indrazi sa spun, a fost mai clara. Mai mult, desi nu mananc carne si lactate de cativa ani, de multe ori, dupa pranz sau dupa cina, aveam stare de somnolenta si o lentoare, ce imi cuprindea corpul. Ei bine, nu am simtit deloc asta in zilele de post, chiar daca, asa cum ziceam, am dormit putin.

Pana mai avansez cu aceasta noua experienta si pana mai reusesc sa traduc articolele din serialul “Povestea postului“, am cautat sa inteleg ce se intampla la nivel emotional, atunci cand tii post.  Am gasit un articol scris de dna dr. Sorin Soescu interesant, despre acest subiect. Este adevarat ca eu nu am tinut pana acum zile consecutive de post negru (si poate de aceea, nu mi s-a parut deloc dificil), dar oare randurile de mai jos ar putea fi o explicatie la agitatia din creierul meu, din ultima vreme?

Am aflat cu toții că în momentul în care se oprește procesul de digestie – corpul începe procesul de detoxifiere. Toată energia pe care o folosea pentru a digera și elimina hrana – o folosește pentru a face curățenie și a elibera corpul de reziduurile acumulate în timp. Perioadele de postire sunt perioade de mare refacere, regenerare și recuperare interioară. Există studii care indică efectul de întinerire și vindecare al posturilor de 40 de zile – atât la animale, din toate speciile, cât și la oameni. Nu moare nimeni dacă nu mănâncă nimic 1,3 , 7 sau 40 de zile. Dimpotrivă. Toți cei care au postit – au întinerit, s-au regenerat, s-au vindecat.

Dacă înțelegem procesul și știm ce ni se întâmplă, nu intrăm în panică și continuăm drumul curățeniei interioare. Cel mai dificil este cu ”gunoaiele” sufletești. Apar furii și frustrări, apar nemulțumiri și reproșuri nerostite – la adresa multor persoane din jurul nostru. Apare vinovăție, rușine și neîncredere – apar o mulțime de alte trăiri intense. Toate foarte ”normale”. Și foarte neplăcute.

De mici, suntem învățați să ne reprimăm (să ne ascundem) latura ”întunecată” – emoțiile ”nedorite” – de părinții noștri sau educatorii noștri. Toți cei din jur ne doresc calmi, liniștiți, puternici și previzibili. Nimeni nu ne acceptă căutările, neîncrederile, furiile sau nemulțumirile. Când încercăm să le mai exprimăm – măcar în cuvinte – suntem repede ”corectați” și contracarați – că ”nu este bine”. O veste bună pentru toți postitorii care doresc să-și curățe temeinic corpul și sufletul: NU EXISTĂ BINE ȘI RĂU – în mod absolut. Exista – BINE PENTRU MINE, sau RĂU PENTRU MINE, sau BINE ÎN ACEST MOMENT și RĂU în momentul următor. Totul în această lume este RELATIV. Totul se raportează la persoană, moment și circumstanțe. Așadar – fiecare dintre noi evaluăm și percepem diferit ce ni se întâmplă. PERCEPȚIA noastră ne modelează realitatea.

În ceea ce privește trăirile emoționale – este util ca măcar în interiorul nostru să ne acceptăm în totalitatea a tot ce suntem – cu toate frământările, nemulțumirile, frustrările , vinovățiile și furiile noastre. Și de câte ori le putem exprima sau descărca – fără a face rău altor persoane – să o facem! La fel cum fac cei mici – dar mult mai vehement și mai fără control! Postul ne prilejuiește aceste ”descărcări” – să profităm pentru a mai ”goli” coșul de deșeuri!

Ființa umană are puteri nebănuite și procesul de curățenie – de postire – le aduce la suprafață și le antrenează – CUMPĂTAREA, TEMPERANȚA, ÎNFRÂNAREA, RĂBDAREA, PERSEVERENȚA, CREDINȚA – toate sunt folosite la maxim în timpul postului. Vă doresc tuturor să vă găsiți răspunsurile la toate întrebările și să călătoriți frumos pe drumurile cunoașterii! (Dr. Sorina Soescu).

Sursa articolului, aici.