Postul si emotiile

IMG_20151115_112608-2
“Cad frunzele, cad de departe”…Nov. 2015

O sa scriu din nou despre post. Chiar daca vine cu provocari pentru mine, postul intermitent a aparut intr-un moment cand ma simteam un pic blocata pe drumul pe care merg. Ori, poteca asta noua m-a motivat profund si parca mi-a dat aripi. Asta pentru ca am inteles foarte bine despre ce este vorba, ceea ce mi se pare esential. Si cred ca de aceea totul decurge usor si natural.

Asa cum povesteam weekend-ul trecut, in fiecare zi de luni mi-am propus sa mananc doar fructe dimineata, iar pana marti dimineata, beau doar apa. Am reusit sa fac la fel si vinerea asta. In mod neasteptat, m-am simtit bine; doar in prima luni in care am tinut post, am avut o stare de plutire mai pregananta, iar pe seara, un inceput de migrena; acasa, am masat tamplele cu ulei de menta si in 15 minute, am constatat ca trecuse durerea. Lunea urmatoare de post, nu am simtit nicio diferenta, fata de o zi in care as fi mancat 3 mese pe zi. Si crede-ma, sunt rea de foame. Daca mi-e foame, nu mai gandesc. Asa credeam, asa simteam, pana de curand. Hm, ce diferit vad lucrurile acum! 🙂

In ziua in care urmeaza sa tin post, nu fac sport; cel mult, fac yoga sau streching. Dupa ziua de post insa, pana sa mananc fructele de dimineata, fac fitness fara probleme (o sa vezi in articolele viitoare de ce e bine sa faci miscare, cu putin inainte de a intrerupe postul). Am observat ca sunt mai usoara si am mintea mai limpede chiar. E clar ca mentalul e cel mai important: cand iti fixezi un scop in minte si intelegi deplin de ce o faci, totul devine surprinzator de usor.

Ma uit la Catalin si vad ca postul intermitent functioneaza si aduce numai beneficii. Ma minunez cat de bine i s-a adaptat corpul la noul “regim”! Este la fel de activ ca intotdeauna, doarme bustean si e plin de energie si pace interioara. Si ce bucurie sa aud ca si-a inspirat vreo 4 colegi in acest demers, motivati fie de dorinta de a slabi, fie de a se insanatosi…Si ma mai uit la ai mei parinti: rar cand mai mananca seara sau, daca o fac, mananca un fruct sau ceva extrem de usor. Si iata cum a slabit tata 7 kg intr-o luna si un pic. 🙂

Provocarea, ca de obicei in cazul meu, e la alt nivel. Spun asta pentru ca, cumva, s-au reactivat insomniile. Nu pot sa le leg 100% de introducerea postului, mai ales ca am vegheat-o doua nopti albe pe Eva, in urma cu vreo 3 saptamani, cand  cea mica “s-a virusat” destul de rau si de atunci nu am mai reusit sa ma odihnesc prea bine…Am citit ca postul poate cauza insomnii temporare, fizicul fiind in repaus, pe de o parte, iar creierul energizandu-se, pe de alta parte, dar inca nu sunt sigura ca asta este cauza. Poate ca este si o adaptare a organismului la noul ritm de alimentatie. Cert e ca mintea mea se energizeaza ingrozitor noaptea, de parca intunericul de afara ar hrani-o cu adrenalina, in loc de vise. 🙂 Si cu toate astea, chiar daca am avut nopti cand am dormit extrem de putin, am facut naveta zilnic, cu 2 ore de condus  si am tinut post, nu m-a durut niciun pic capul si am functionat ca de obicei, ba chiar mintea, as indrazi sa spun, a fost mai clara. Mai mult, desi nu mananc carne si lactate de cativa ani, de multe ori, dupa pranz sau dupa cina, aveam stare de somnolenta si o lentoare, ce imi cuprindea corpul. Ei bine, nu am simtit deloc asta in zilele de post, chiar daca, asa cum ziceam, am dormit putin.

Pana mai avansez cu aceasta noua experienta si pana mai reusesc sa traduc articolele din serialul “Povestea postului“, am cautat sa inteleg ce se intampla la nivel emotional, atunci cand tii post.  Am gasit un articol scris de dna dr. Sorin Soescu interesant, despre acest subiect. Este adevarat ca eu nu am tinut pana acum zile consecutive de post negru (si poate de aceea, nu mi s-a parut deloc dificil), dar oare randurile de mai jos ar putea fi o explicatie la agitatia din creierul meu, din ultima vreme?

Am aflat cu toții că în momentul în care se oprește procesul de digestie – corpul începe procesul de detoxifiere. Toată energia pe care o folosea pentru a digera și elimina hrana – o folosește pentru a face curățenie și a elibera corpul de reziduurile acumulate în timp. Perioadele de postire sunt perioade de mare refacere, regenerare și recuperare interioară. Există studii care indică efectul de întinerire și vindecare al posturilor de 40 de zile – atât la animale, din toate speciile, cât și la oameni. Nu moare nimeni dacă nu mănâncă nimic 1,3 , 7 sau 40 de zile. Dimpotrivă. Toți cei care au postit – au întinerit, s-au regenerat, s-au vindecat.

Dacă înțelegem procesul și știm ce ni se întâmplă, nu intrăm în panică și continuăm drumul curățeniei interioare. Cel mai dificil este cu ”gunoaiele” sufletești. Apar furii și frustrări, apar nemulțumiri și reproșuri nerostite – la adresa multor persoane din jurul nostru. Apare vinovăție, rușine și neîncredere – apar o mulțime de alte trăiri intense. Toate foarte ”normale”. Și foarte neplăcute.

De mici, suntem învățați să ne reprimăm (să ne ascundem) latura ”întunecată” – emoțiile ”nedorite” – de părinții noștri sau educatorii noștri. Toți cei din jur ne doresc calmi, liniștiți, puternici și previzibili. Nimeni nu ne acceptă căutările, neîncrederile, furiile sau nemulțumirile. Când încercăm să le mai exprimăm – măcar în cuvinte – suntem repede ”corectați” și contracarați – că ”nu este bine”. O veste bună pentru toți postitorii care doresc să-și curățe temeinic corpul și sufletul: NU EXISTĂ BINE ȘI RĂU – în mod absolut. Exista – BINE PENTRU MINE, sau RĂU PENTRU MINE, sau BINE ÎN ACEST MOMENT și RĂU în momentul următor. Totul în această lume este RELATIV. Totul se raportează la persoană, moment și circumstanțe. Așadar – fiecare dintre noi evaluăm și percepem diferit ce ni se întâmplă. PERCEPȚIA noastră ne modelează realitatea.

În ceea ce privește trăirile emoționale – este util ca măcar în interiorul nostru să ne acceptăm în totalitatea a tot ce suntem – cu toate frământările, nemulțumirile, frustrările , vinovățiile și furiile noastre. Și de câte ori le putem exprima sau descărca – fără a face rău altor persoane – să o facem! La fel cum fac cei mici – dar mult mai vehement și mai fără control! Postul ne prilejuiește aceste ”descărcări” – să profităm pentru a mai ”goli” coșul de deșeuri!

Ființa umană are puteri nebănuite și procesul de curățenie – de postire – le aduce la suprafață și le antrenează – CUMPĂTAREA, TEMPERANȚA, ÎNFRÂNAREA, RĂBDAREA, PERSEVERENȚA, CREDINȚA – toate sunt folosite la maxim în timpul postului. Vă doresc tuturor să vă găsiți răspunsurile la toate întrebările și să călătoriți frumos pe drumurile cunoașterii! (Dr. Sorina Soescu).

Sursa articolului, aici.

Povestea postului (I). Calea catre tinerete?

Cand auzi ca se vorbeste de post, la ce te gandesti? La miercuri si vineri, la Craciun si la Paste, la regim alimentar, impus de doctor, in caz de boala? Sau la calugarie si interdictie?
Am auzit destul de des ca unii oameni se ingrasa in timpul postului. Si nu-i de mirare, caci pentru multi, postul inseamna renuntarea la produse animale, dar cam atat. In fapt, in post, se mananca tone de paine, de margarina, paste, tot felul de produse procesate, sucuri din comert etc.
Dar cand auzi de post total, la ce te gandesti? La foameeeeee, nu-i asa? 🙂 La chin, stare de slabiciune si durere de cap. Deci, de ce s-ar pedepsi cineva cu un post negru, de bunavoie si nesilit de nimeni? Dar daca afli ca, pana acum, nu ai stiut (tot) adevarul despre post? Daca afli ca postul alimentar total nu doar ca NU te lasa lipsit de energie si de chef de viata, dar ca, din contra, iti da energie? Cum asa?
Postul este o traditie straveche, testata in timp. De-a lungul vremii, a fost folosit nu numai pentru a pierde in greutate, dar si pentru a imbunatati concentrarea, pentru a prelungi viata, pentru a preveni boala Alzheimer, spre a preveni rezistenta la insulina si chiar cu scopul de inversa intregul proces de imbatranire.
Postul total ajuta la secretia hormului de crestere; de fapt, corpul ne este astfel construit, incat nivelul de adrenalina creste in timpul postului, pentru ca noi sa avem energie destula, spre a ne procura hrana pentru supravietuire (cum crezi ca supravietuiau oamenii, cand erau vremuri de seceta, ori inundatii ori alte calamitati naturale?). Postul total, doar cu apa, obliga corpul sa treaca de la a arde zahar, la a arde grasime. De ce? Pentru ca grasimea din corp este folosita ca hrana, atunci cand hrana nu este disponibila! Postul te ajuta sa iti cunosti corpul mai bine si sa ii descoperi cu adevarat limitele. Postul elimina reziduurile din corp si intinereste celulele. Dar cel mai important beneficiu al postului este acela ca, deoarece corpul cheltuie cea mai mare parte din energie pentru masticatie, digestie, asimiliare si eliminare, atunci cand nu mai mancam, organismul se poate concentra pe curatire interioara, pe refacere si reconstructie. Cand postim, nu mai stam in calea inteligentei organismului, favorizand astfel functia interna naturala a corpului de vindecare. Doar prin post total, forta vitala cu care suntem daruiti, iese la lumina si minuni se intampla. Suna prea simplu ca sa fie adevarat? Sunt determinata sa aflu…
In ultimele cateva zile, am citit multe articole si am vizionat cateva documentare si inteleg ca opiniile sunt impartite pe ici pe colo, dar cam toata lumea este de acord ca postul total te readuce la viata. Exista multe vindecari miraculoase in toata lumea (la noi in tara, Valeriu Popa este vestit pentru asta), vindecari obtinute cu ajutorul postului total si cred ca sunt multi oameni care nu se mai indoiesc de beneficiile pauzei alimentare. Insa intrebarea este cata pauza faci si daca poti face asta in orice conditii.
Pana aprofundez tema, m-am hotarat sa incerc postul intermitent, adica pauza alimentara de 24 de ore, cel putin o data pe saptamana. Mananc fructe dimineata si apoi mai mananc a doua zi, tot micul dejun cu fructe. Intre cele doua dimineti, consum doar apa. Am inceput lunea trecuta si abia astept sa citesc mai multe, ca sa imi dau seama cat din acest demers poate fi aplicat in cazul meu. In ce ma priveste, vreau sa tin postul intermitent, nu in scopul de a pierde in greutate, ci pentru a-i da corpului sansa sa isi canalizeze energia spre vindecare, prin pauza alimentara. Si mai am un motiv: vreau sa imi cunosc mai bine corpul fizic. De atata vreme incearca sa imi transmita ceva…
Nimic nu e intamplator si cred ca postul total nu a aparut de prisos exact in acest moment in vietile noastre (Catalin a tinut post total de 3 ori deja, cate 24 de ore, in decurs de 7 zile, continuandu-si fara probleme atat activitatea sportiva, cat si cea legata de job si familie). Abia astept sa iti impartasesc din experienta noastra si, de ce nu?,  sa te inspir cu informatii, care nu doar ca iti vor schimba parerea despre postul cu apa, dar poate te vor determina sa iti doresti sa si experiementezi. Totul a inceput cu acest documentar BBC, pe care te invit sa il vizionezi si tu. Nu l-am gasit subtitrat in romana, din pacate.
Dar sa incepem cu inceputul, adica sa ne intoarcem in timp, ca sa intelegem cum si de ce au inceput oamenii sa posteasca:

Nu exista nimic nou, cu exceptia a ceea ce a fost uitat. ( Maria Antoaneta)

Postul este una dintre cele mai vechi si raspandite traditii de vindecare din lume. Hippocrate din Cos (460 370 i.Hr.) este considerat parintele medicinei moderne. Printre tratamentele care le-a prescris s-a numarat si practica postului si, de asemeneni, consumul de otet din cidru de mere. Hipocrate a scris: “Daca mananci atunci cand esti bolnav, inseamna ca iti hranesti boala“.  Scriitorul si istoricul antic grec, Plutarh, (46 – 120 d.Hr.) a reiterat, de asemenea, aceasta chestiune. El a scris: “In loc sa folosesti medicamente, mai bine postesti o zi“. Ganditorul grec Platon si elevul sau, Aristotel, au fost, de asemenea, suporteri fermi al obiceiului de a posti.

Grecii antici credeau ca vindecarea se poate observa din natura. Oamenii, ca majoritatea animalelor, nu mananca, atunci cand sunt bolnavi. Din acest motiv, postul a mai fost numit “doctorul interior”. A nu manca, atunci cand esti bolnav, este ceva instinctiv. Aminteste-ti cand ai fost racit ultima data; ultimul lucru la care te gandeai era sa mananci. Asadar, postul este inradacinat in patrimoniul uman si este la fel de vechi ca si omenirea insasi.

Grecii antici mai credeau ca postul imbunatateste abilitatile cognitive. Gandeste-te cand ai mancat o “masa” uriasa de Paste sau de Craciun. Te-ai simtit mai energic si cu mintea alerta dupa aceea? Sau, in schimb, te-ai simtit somnoros si un pic…dopat? Mai probabil, cea din urma varianta. Sangele este folosit de sistemul digestiv pentru a face fata afluxului mare de alimente, lasand mai putin sange pentru creier. Rezultatul: coma alimentara.

foodcoma

Alti giganti intelectuali au fost, de asemenea, mari sustinatori ai postului. Philip Paracelsus, fondatorul toxicologiei si unul dintre cei trei parinti ai medicinei moderne (alaturi de Hippocrates si Galen) a scris: “Postul este cel mai mare remediu; este medicul interior“. Benjamin Franklin (1706-1790), unul dintre parintii fondatori ai Americii si renumit pentru cunostintele largi in multe domenii, a scris odata despre post: “Cel mai bun medicament este odihna si postul“. Si tot el spunea: “Cine este puternic ? Cel ce poate sa-si infranga obiceiurile nesanatoase!” “Cel ce mananca putin, nu va fi niciodata lenes. Portile intelepciunii nu sunt inchise niciodata !”

Postul in scopuri spirituale este practicat pe scara larga si ramane o parte importanta din aproape fiecare religie majora din lume. Iisus Hristos, Buddha si profetul Mohamed, au avut toti credinta comuna in puterea de vindecare a postului. In termeni spirituali, postul este adesea numit curatare sau purificare, dar practic, se refera la acelasi lucru. Practica postului s-a dezvoltat independent in diferite religii si culturi si nu era privita ca ceva daunator, ci ca ceva profund, intrinsec benefic pentru corpul si spiritul uman. In budism, alimentele sunt adesea consumate numai dimineata, iar adeptii sai postesc de la pranz pana in dimineata urmatoare, zilnic. In afara de aceasta,  postul numai cu apa, poate fi tinut pentru zile sau saptamani in sir. Crestinii ortodoxi greci tin diverse posturi peste an, de 180-200 de zile.

Musulmanii postesc de la rasarit, pana la apus, in timpul lunii sfinte a Ramadanului. Profetul Mohamed a incurajat, de asemenea, postul in zilele de luni si joi fiecarei saptamani. Ramadanul este cea mai bine studiata perioada de post negru. Acesta difera de alte protocoale de post prin faptul ca lichidele sunt, de asemenea, interzise. Deci, in plus fata de post, practicantii trec, printr-o perioada de deshidratare usoara. Dardin moment ce mancatul este permis inainte de rasaritul soarelui si dupa apus, studiile recente (27 la numar) indica faptul ca aportul caloric zilnic, de fapt, creste semnificativ in aceasta perioada. Imbuibarea inainte de rasaritul soarelui si dupa apus pare a diminua o parte din efectele benefice ale postului.

Asadar, postul este cu adevarat o idee care a rezistat testului timpului. Se poate argumenta ca, cele mai influente persoane care au trait vreodata, au fost de acord ca postul este benefic. Daca postul ar fi fost o practica daunatoare, nu crezi ca ne-am fi dat seama de acest lucru acum 1000 de ani?
Insa exista cu siguranta unii care nu doresc ca tu sa postesti:

RonMcDonald

Starbucks

 Traducere si adaptare sursa articol: https://intensivedietarymanagement.com/fasting-a-history-part-i/