Pentru ca sunt fitness addicted, imi fac vreme de antrenat si de filmat, dar uite ca nu reusesc sa si postez ceea ce inregistreaza Gia cu camera de filmat. ๐ In fine, mai bine mai tarziu decat…foarte tarziu. ๐
La final de vara,ย am profitat de o zi frumoasa de duminica impreuna cu Gia, inregistrand cateva exercitii noi pentru intarirea musculaturii bratelelor, a picioarelor, a spatelui, dar si a abdomenului. Cu sonorizarea si incadrarea inca stam prost, dar indreptam aspectul in curand. ๐
Pentru ca Eva era prin vecini, iar nepotul Alex si Bunicu’ s-au intors la Tulcea, am fost singura de asta data. Mi-au lipsit partenerii mei de sport, caci e mai distractiv cand faci sport alaturi de alte sufletele…
Nu uita de stretching la finalul programului de miscare pe care il practici! Te astept si data viitoare sa te misti alaturi de noi! ๐ Da click mai jos, ca sa vezi ce am mai pus la cale. ๐ M-as bucura sa imi spui daca ti se par utile exercitiile fizice propuse…sau daca sunt prea grele, ori poate prea usoare, cine stie..:-)
Cand Catalin mi-a spus, prin luna august, ca vrea sa ma inscrie la 21 de km, fiindca crede ca sunt pregatita, mi-am zisย ca glumeste! Nu doar ca nu prea mai alergasem, preferand sa fac fitness, dar incaย aveam dureri de spate si nu vedeam cum as fi putut sa reiau alergarea fara sa imi agravez starea. Totusi, el m-a inscris, iar eu mi-am amintit de ceea ce imi promiteam dupa cursa de la Bucuresti, din mai: sa lucrez mai mult cu mine insami, provocandu-mi egoul, in loc sa evit alergarile la oras (desi, clar, le prefer pe cele de la munte ori de la mare). Aceasta parea sa fie ocazia perfecta!:-)
Te salut cu drag si te invit sa urmaresti filmuletul de la finalul acestui articol, mai ales daca suferi de dureri de spate. Am experimentat si eu asemenea neplaceri acum cativa ani si, surprinzator, durerile s-au intors, in urma cu vreo 2-3 luni. Chiar daca fac miscare zilnic de atata vreme, faptul ca, pe de alta parte, petrec mult timp in scaun (fie in masina, fie la birou) sau nu am grija la postura,ย nu aloc destul timp stretching-ului (aici, cateva exercitii)ย dupa miscare fizica intensa, sau maย mai expun aerului conditionat pe timpul verii, toate astea duc la probleme de spate. Dar orice are o rezolvare!
Recunosc ca am avut momente de adanca frustrare, cand imi spuneam ca, desi imi doresc asa de mult sa fac sport, corpul meu pare sa se opuna uneori: ba ca am anemie, ba fiindca nu dorm, ba pentru ca am dureri de spate…Dar, din fericire, aceste ganduri interioare nu ma tineau mult. Nu aveam de gand sa ma las, fiindca eu sunt cu mult mai mult decat corpul meu fizic, nu este asa? ๐ Am dialogat zilnic cu acest corp al meu, spunandu-i ca nu vreau sa il fac sa sufere, dar ca nici nu voi renunta la ceea ce stiu ca ii face bine si lui, si mie: adica la miscare fizica. La scurta vreme, totul a fost bine, gandind si stiind ca va trece durerea si aplicand, cu determinare si perseverenta, miscarile din filmuletul video, miscari pe care le poate face si un copil.
Executa exercitiile zilnicย si ai sa vezi ca vor face minuni! Eu le fac โpe scurtโ dimineata (asa cum le-am facut si in filmulet), dupa fitness sau alergare, iar seara le aloc minim 30 de minute, cate 10 repetari de exercitiu, cu mentinere minima de 10 secunde, pentru fiecare pozitie. Pentru ca sunt exercitii care se executa lent si nu cresc pulsul, ma relaxeaza si imi dau o stare de bine, dincolo de beneficiile aduse muschilor spatelui.
Ii multumesc colegei mele, Corina, care mi-a aratat o parte din exercitii. Pentru celelalte, m-am inspirat de pe internet. In orice caz, dupa episodul cu revenirea durerilor lombare, sunt mult mai atenta cum stau in scaun, ma ridic mai des, am grija la postura, iar stretching-ului ii dau alta importanta. Am โcititโ semnalul pe care corpul meu mi l-a transmis si am grija sa nu ii mai produc suferinta.
La finalul filmuletului video, Gia prezinta un exercitiu, care ne ajuta sa avem varfurile picioarelor frumooooase…asa ne asigura gimnasta noastra. ๐
Eheeei…si iata un nou moment fooooarte important in viata unui pui de om nascut si crescut in comunism: intrarea in pionierat (ca soim al patriei, nu m-a pozat nimeni)! Ce bine-mi amintesc ziua aia! Cat de bucuroasa si de mandra puteam fi ca gata, eram mare, eram pionier al patriei si, ceva mai tarziu, vajnic comandant de grupa. Aveam trese, snur rosu si insigne colectionate de pe la concursuri de muzica, stiintele naturii si cine mai stie de pe unde. Copilaria:ย unica perioada din viata cand e nevoie de atat de putin pentru a fiย fericit… Iata, poti sa crezi caย faptul ca eram pionier ma facea fericita? ๐ย Ce vremuri!
1983. Intrarea in pionierat (eu sunt a treia scolarita din dreapta, cu pantofi rosii, de lac)
Urmeaza sfarsitul clasei a II-a, cu coronita dinย margarete. Ca altceva nu a gasit mama. Se cam tuflisera in ziua aceea torida de iunie, dar nu mai conta, eram premianta, alaturi de colega si prietena mea, Nicoleta Dima. De la ea am auzit prima data de actorul Giontra Volta (in capul meu de copil, asa suna numele actorului :-))ย Nicoleta era mare fan. :-)…ย Inca oย zi plina de soare, inocenta si bucurie.
Iunie 1984. Premiante cu coronite. Cu prietena mea, Nicoleta Dima
Aceasta a fost perioada cand am inceput Scoala de muzica. Mama povesteste ca inca de mica eram fascinata de muzica simfonica si de balet, cand se mai difuzau emisiuni tv cu asa ceva. Cica stateam intepenita in fata micului ecran, fara sa clipesc. Poate si pentru ca altceva, cat de cat interesant, nu vedeai. Sau poate ca inca de atunci, muzica, frumosul, miscau in mine ceva, facandu-ma sa vibrez. Imi amintesc ca, inca de la gradinita, copiii ma strigau in doua feluri: “Creata” si/sau “Lioara-Vioara”. Nu imi placea, dar ce puteam face? Mai tarziu, cand cantam pe vreo scena la vioara si eram aplaudata, m-am simtit razbunata. Macar ajunsesem sa fac ceva cu unul dintre apelative. ๐ Intre noi fie vorba, imi dorisem sa cant la pian, dar stiam ca nu aveam vreo sansa sa am asa ceva. Mintea mea de copil a gasit alta solutie: vioara era mai ieftina, puteam spera ca voi face muzica. Iar Bunicu’ Petre, Dumnezeu sa-l odihneasca, mi-a implinit dorinta.
Apropos de John Travolta: cum televizorul alb-negru era mai multย stricat, decat functional si radio sau casetofon nu am avut pana dupa Revolutie, habar nu aveam cine era in voga. Ce mirare pe Cristina Neata, colega mea,ย ca nu stiam, desi eram deja prin clasa a VI-a,ย cine e Madonna! ๐ In fine, ceva mai tarziu am facut o mare pasiune pentru filme si muzica si multa vreme am fost o intreaga enciclopedie lagata de anul lansarii vreunui film sau album de muzica, actori si filmele in care au jucat… Am mai povestit ca, in adolescenta, imi facusem o promisiune: niciodata nu voi fi prea ocupata, prea singura, prea saraca, incat sa renunt la a merge la cinema. Intre timp, prinย ’91, ai mei cumparasera si televizor color, aveam si “cablu”, dar nu era acelasi lucru pentru mine. Mi-amintesc ca, odata, la sugestia mea, am fost la film cu Ana-Mihaela, o alta colega draga din liceu, la Boogie Nights, cu Mark Walberg; cred ca ea s-a simtit timorata un pic de scenele mult prea fierbinti din film. ๐ Eu insa eram impatimita de cinema; pentru mine, ce se intampla pe ecran era doar un joc actoricesc, dar la care participam cu totul; asta nu ma putea face sa ma simt prost, indiferent cine ma insotea in sala de cinema. ๐
Gia-cameraman,ย Alex-partener de fitness si Lioara-antrenor ๐
Draga Cititorule, draga …Telespectatorule,
Fiindca dupa Gym Liorisitc (1), am primit incurajari si mesaje, cum ca am fi inspirat la miscare cativa oameni de omenie, am mai facut un filmulet, cu noi exercitii de tonifiere, pe care il gasesti la finalul articolului. De asta data, am schimbat, partial, formula, caci Eva a fost lenesa si a refuzat participarea. In schimb, s-a inrolat Bunicu’ la facut sport. Si sa vezi ce a iesit! :-)))
Privind ce a filmat Gia, chiar i-am spus lui Catalin ca nu cred caย altcineva, in afara mea, ar face publica o astfel de filmare. ๐ Spun asta pentru ca asa ceva sigur n-ai mai vazut:ย un baietel de 9 ani, agitat, dar decis sa nu renunte (sunt foarte incantata ย si mandra ca Alexandru nu s-a dat batut, desi obosise rau spre final), un Bunic in papuci de curte, folosind pe post de gantere doua pietre albe precum laptele, aduse din insule grecesti si o Lioara transpirata, care incearca sa se foloseasca de tricoul nepotului, fiindca a uitat sa-si ia prosop! ๐ Ce mai, suntem amuzanti si, pe alocuri, poate chiar caraghiosi. Dar eu sunt mandra de felul in care familia mea se reuneste pentru a face miscare si asta e tot ce conteaza. ๐
Hai sa iti spun ce mai am in plan: vreau sa filmez cateva exercitiiย pentru dureri de spate, pentru intarirea musculaturii spatelui si nu numai. Sunt cateva miscari simple, care pe mine m-au ajutat foarte mult in ultima vreme si m-au scapat de dureri serioase, ce ma chinuiau de vreo 2 luni. Durerea incepuse sa coboare pe picior, ceea ce nu mi se mai intamplase inainte. De, sunt navetista de 3 ani, cu 2 ore de condus zilnic, iar munca mea presupune stat pe scaun alte 9 ore, zilnic. Si asta de vreo 21 de ani incoace, asa ca e musai sa ma tin de masurile luate! Oricum, vad (din nou)ย cum din ceva neplacut (dureri), poate iesi ceva bun: lucrul cu sine, mental si fizic si impartasirea informatiilor catre cei care ar putea aveaย nevoie. ๐
Pana la o noua filmare, vizionare placuta la Gym Lioristic (2)! ๐
Liorisme 
