3 zile de post cu apa si ceai. Experienta mea

De-acum un an, de cand am inceput experienta cu postul total, e prima data cand am tinut post cu apa si ceai pentru 84 de ore. In ultimele luni, saptamanal, am tinut un soi de post intermitent: adica in fiecare zi de luni, intre 24-42 de ore, si in fiecare zi de vineri, intre 17-20 de ore. Sigur, au fost si zile cand nu am tinut post deloc, cum a fost in perioada sarbatorilor de iarna.

Zilele astea, am simtit ca sunt pregatita sa incerc mai mult, asa ca duminica trecuta am mancat ultima masa pe la ora 18.30 (fructe) si apoi, pana joi dimineata, cand am baut suc de morcovi si sfecla rosie, am consumat doar ceai si apa cu lamaie.

Continue reading “3 zile de post cu apa si ceai. Experienta mea”

Ecuatia Iubirii

Aproape ca nu exista zi sa nu afli ceva trist despre cineva cunoscut ori despre cineva drag. Lumea e incercata de zbateri, de dureri fizice si sufletesti si simti cum inima se strange in tine, de neputinta. Wayne Dyer spunea ca nu putem simti destula tristete, incat aceasta sa vindece ranile acestei lumi; si nici nu putem varsa destule lacrimi, incat durerea ce-o simtim sa repare nedreptatile din jurul nostru ori sa ajute cu adevarat pe cineva aflat in nevoie. Dar putem oferi iubire si asta e de folos intotdeauna; noua insine, in primul rand. Caci cred ca o picatura de iubire poate schimba ziua cuiva sau poate schimba chiar o viata. Inclusiv a celui ce detine si ofera iubire.

Continue reading “Ecuatia Iubirii”

Viata ca un film…fotografic (XI)

Adolescentii de la inceputul anilor ’90 sigur isi amintesc ca, din fericire, riscurile si ispitele la care erau expusi atunci, erau aproape nevinovate, comparativ cu ce se intampla azi.

La primul “chef” din viata mea, l-am cunoscut pe Catalin. Aveam vreo 15-16 ani si mersesem cu Anita, prietena mea, acasa la un coleg de-al ei de clasa, care isi sarbatorea numele (Nicolae). Mi-amintesc bine ca erau vreo 3-4 baieti la masa (printre care si actualul meu sot), unde ne-am asezat si noi, fetele. Vad si acum televizorul alb-negru, asezat intr-un colt si atmosfera mai degraba plictisitoare. Nu s-a dansat si nu cred ca s-a vorbit prea mult. Despre Catalin am gandit atunci ca are par sarmos, ca al meu si… cam atat. Zece ani mai tarziu, ne-am casatorit. 🙂

Continue reading “Viata ca un film…fotografic (XI)”

Gym Lioristic (7) sau cum Cartea Junglei ne-a inspirat sa facem sport:)

Ce daca e iarna, zapada si ger? Toata lumea stie, inclusiv copiii, ca iarna se face car, iar vara sanie, nu-i asa? 🙂 Uitasem de filmarea asta, surprinsa de Gia intr-o dimineata oarecare de week-end estival, cand i-am convins pe Eva si pe Alex, sa sarim precum maimutele, sa ne miscam precum ursii si alte animalute din Cartea Junglei. Am regasit filmuletul de curand si l-am publicat repede, ca sa stiu ca e aici, disponibil oricand se plictisesc copiii.

Continue reading “Gym Lioristic (7) sau cum Cartea Junglei ne-a inspirat sa facem sport:)”

Remedii naturiste pentru neplaceri copilaresti si nu numai

img_3545
“Vietati” marine (Gia&Eva. 2016)

Vad tot circul asta, legat de vaccinare, de mamografii si alte subiecte asemanatoare si mi se face pielea de gaina. Mi se pare imposibil ca cineva sa decida pentru altcineva, in speta pentru copiii altcuiva, cum e mai bine. Sau mai rau. Din cate m-a invatat viata pe mine, pana acum, eu am ajuns la concluzia asta: experienta proprie ne poate fi cel mai bun doctor si invatator. De ea e cel mai bine sa tinem cont, atunci cand luam decizii, indiferent despre ce vorbim, dar mai ales despre propria sanatate si a copiilor nostri. Cum capeti experienta proprie ? In timp, cu rabdare, observand cu atentie si invatand sa te cunosti pe tine si pe copiii tai. Corpul uman nu este o cutie neagra, decat pentru cei care aleg astfel.

Continue reading “Remedii naturiste pentru neplaceri copilaresti si nu numai”