Cand cauzele de epuizare / intoxicație / iritare se mentin și organismul nu le mai poate face față, se inițiază intern o criză, numită inflamație, a patra etapa a bolii.

Inflamatia este de obicei etapa în care medicii recunosc o patologie, iar persoanele care suferă de ea sunt conștiente ca au o problemă, deoarece aceasta implică durere. De asemenea, implică redirecționarea corporală a energiilor vitale.  Energia care, în mod normal, ar fi disponibilă pentru diverse activitati, este redirecționată către efortul urias de a face față unei stări grave de intoxicație. Corpul se concentreaza 100% pentru ca integritatea organismului să fie pastrata si tratată ca o situație de urgență.

Cand exista inflamație, toxinele sunt de obicei concentrate într-un organ sau o zonă pentru a putea fi eliminate. Zona se inflamează din cauza iritării constante produsa de toxine. Când există inflamație, se spune că avem o „-ita” (de exemplu apendicită, tonsilită, hepatită sau nefrită). Rețineți că „-itele” de mai sus se datorează supraîncărcării organelor de purificare și eliminare si se denumesc de obicei după organul sau zona țesutului care este inflamat. Astfel, dacă avem răceală, avem rinită. Dacă avem inflamații ale cavităților sinusale, avem sinuzită. Dacă avem inflamația țesutului bronșic, avem bronșită sau astm.

Avem aceste patologii particulare, deoarece în fiecare caz, organismul a ales sa elimine sarcina toxică prin organul afectat. De exemplu, astmul apare deoarece corpul a selectat bronhiile ca o ieșire pentru toxine. Starea este cronică, deoarece starea toxică este continuă. În timp ce bolnavul continuă să se intoxice pe sine, corpul continuă să elimine supraîncărcarea prin bronhiile sau țesutul alveolar.

Inflamatia sau febra reprezinta un raspuns-criza initiat de corp la o situatie care poate pune viata in pericol. Organismul este cel care creează febra, ca o dovadă sau ca simptom al activităților crescute și intense ale corpului, cu scop de curățare și reparație.

Energiile extraordinare, de care are nevoie organismul, pentru a produce febră sunt consumate în detrimentul energiilor implicate în mod normal în digestie, muncă sau joacă, gândire, văz, etc. Febra este o activitate de vindecare. Ideea de a o suprima este echivalentă cu incercarea cuiva de a se salva de la inec, in timp ce altcineva il impinge sub apa. In acelasi fel, medicamentele opresc procesul eliminator al corpului, iar toxicitatea crește până când alte organe, de obicei plămânii, se saturează – nu numai cu toxine, dar și cu medicamentele administrate.

Inflamatia este deci a patra etapă a bolii și este cel mai intens efort al organismului de a se curăța și reface. Următoarea etapă a bolii este distructivă și degenerativă si se va produce dacă, cauzele intoxicației generale ale corpului continua.

A cincea etapa a bolii este ulceratia. Leziunile sau ulcerațiile sunt adesea intens dureroase, deoarece există nervi expuși. Ulceratia înseamnă că o cantitate foarte mare de celule și structuri tisulare sunt distruse. Organismul nu are capacitatea de a trăi într-un mediu toxic continuu. De aceea, spre exemplu, corpul  poate utiliza un ulcer ca pe o poarta de evacuare a acumularilor toxice. Acesta “poarta” se va inchide (se va vindeca) dacă inceteaza cauzele care au produs-o sau dacă nivelul de toxicitate scade semnificativ. Acest proces de reparare se poate asemana cu o pereche de pantaloni cu găuri, care sunt peticite. Peticirea, in termeni medicali, se numește indurație, a sasea etapa a bolii.