…Calatorii

 Agenda calatoriilor mele este modesta. Tezaurizarea amintirilor accumulate, care nu se demonetizeaza, desi nu este mare, este pentru mine importanta; altfel spus, “non multa, sed multum”. Nu voi face o ierarhizare a locurilor vizitate. Ma bucur ca am putut sa ma infrupt din frumusetile minunate ce le ofera geografia si spiritualitatea tarii: manastirile din Bucovina, de pe Valea Oltului, Curtea de Arges, Manastirea Dealului de la Snagov. Regret ca nu am vizitat Timisoara, Sighisoara si alte localitati importante din tara.

Cum am afirmat mai sus, nu am vizitat multe tari, dar intamplarea face ca tarile vizitate sa ofere calatorului bucuria de a-si completa cunostintele cu pagini de cultura, istorie, religie inscrise in cartea umanitatii.

Prima excursie in strainatate a fost cu “Trenul prieteniei” in URSS, la Kiev si Moscova. La Kiev m-a impresionat modul cum a fost reconstruit acest oras distrus in timpul razboiului. Imi amintesc ca am vizionat un spectacol de cantece si dansuri rusesti. La Moscova, te coplesesc proportiile gigantice ale constructiilor, maretia si bogatia din vremea tarilor, alaturi de realizarile din actualitate. Am vizitat Kremlinul, muzeul Tretiakov, Mausoleul lui Lenin. Metroul din Moscova nu satisfice doar interesul de a calatori in conditii civilizate, ci este o bucurie de ordin estetic. Fiecare statie este o opera de arta. Tot la Moscova am vizionat un film experimental tridimensional (retineti ca asta se intampla in urma cu jumatate de secol).

Incepand din 1967 si pana in 1998, am avut bucuria de a inscrie in viata mea o pagina importanta: vizitarea Israelului. Insumand, in cele aproape 20 de calatorii, peste 3 ani de viata, am cunoscut din aceasta tara variatele aspecte ce ti le ofera din punct de vedere geografic, religios, istoric, cultural si uman. Cred ca putini turisti si chiar unii israelieni se pot lauda ca au vizitat atatea obiective importante din Tara Sfanta. Eu am avut aceasta posibilitate datorita mai multor factori. In primul rand, asigurarea materiala, vizitele fiind facute la invitatia fratelui si a matusii mele, care suportau cheltuielile, iar in al doliea rand, datorita persoanleor avizate, care mi-au fost ghizi: matusa, fratele Silviu si cumnata, Baby, fratii ei Sandu si Misu, nepotul meu, Cornel, impreuna cu sotia lui, Adina, preotul Vergulescu, Emil, varul lui Milian si, nu in ultimul rand, prietenii Rodicai, care au devenit si ai mei, Liza si Sandu.

 

Din orice punct de vedere ai vrea sa califici Israelul, constati varietatea si aspectul paradoxal. Din punct de vedere geografic, de la albastrul Marii Mediterane, de la rosul Marii Rosii, la sarea Marii Moarte, de la campurile de cereale la livezile de citrice si banane, de la oazele fertile la pustiul Neghev, de la muntii impaduriti la muntele albastru, de la Eilat. Am admirat flori din flora spontanee, maci, irisi, siclame, alaturi de lalele olandeze plantate in centrul Ierusalimului, langa maslini, palmieri, sicomori, curmali, leandrii, ce cresc in mijlocul soselelor, precum si giganticele cactee.

Daca Israelul nu se poate mandri cu statui celebre, fapt determinat de restrictia potrivt careia “sa nu-ti faci chip cioplit”, in schimb, este detinatorul unor obiective sfinte ale religiilor iudaice, crestine, musulmane si ale cultului bahai.

Am calatorit de la Safed (Tzfat) pana la Sharm el-Sheikh, vizitand orasele biblice, locuri sfinte pentru cultele religioase mentionate mai sus. Intrucat nu am reusit sa realizez o ierahizare a impresiilor si sentimentelor mele, voi da curs celor ce-mi apar la poarta amintirilor.

 Te colpesesc emotia, ce nu poate fi exprimata in cuvinte, si lacrimile, cand te gasesti in fata Zidului Plangerii sau la necropola Beit Shearim si parca ti se intregeste constientizarea de identitate, a faptului ca apartii poporului evreu cu o existenta de milenii de credinta si istorie.

 M-a impresionat orasul Meggido, ale carui situri arheologice sunt marturii ale vietii acestei asezari sub diferitele ocupatii de catre persi, greci, etc. Ma refer la minunatul mozaic, la coloane si alte vestigii.

La Acra (Akka), fortareata a cruciatilor, care a rezistat atacului lui Bonaparte, am vizitat cripta lui Saint Jean d’Acre, unde se dau in prezent concerte ale unor renumite orchestre simfonice.

La Eilat am admirat, in muzeul construit in mijlocul Marii Rosii, Marina Park, si din ambarcatiunea cu fund de sticla in care m-am plimbat, luxurianta fauna si flora, varietatea de pesti si recife de corali.

Impreuna cu preotul Vergulescu de la Butimanu, am parcurs toate localitatile importante mentionate in biblie, in care a trait si a infaptuit minuni Isus Christos, de la Bethleem la muntele Tabor.

Cu un sentiment de profunda pietate am parcurs si noi, impreuna cu un grup de pelerini, “Via dolorosa”, pana la biserica Sfantului Mormant.

La Nazaret, la biserica Buna Vestire, am vizitat grota considerata cel mai sfant loc al crestinatatii. Emotiile simtite in aceasta vizita au fost amplificate de o intamplare. In biserica se gasea si un grup de tinere insotite de un pastor. La un moment dat, acest pastor ni se alatura si ni se adreseaza in romaneste cu versul “Mult e dulce si frumoasa limba ce-o vorbim”. Este lesne de inchipuit ce am simtit noi la auzul acestor versuri in atmosfera pioasa, proprie incintei bisericii. Pastorul era francez, dar studiase limbile romanice si participase la taberele postuniversitare organizate vara la Sinaia.

Caesarea, oras vechi din nordul Israelului, construit de Herodot cel Mare, poseda in secolul al III lea una dintre cele mai mari biblioteci ale epocii. Acolo se gasesc ruinele impresionante ale unui amfiteatru roman.

La fiecare vizita in Israel, Ierusalimul a fost prezent in agenda mea. Consider ca acest oras ofera turistului multiple satisfactii de ordin religios, istoric, estetic, cultural, uman. Am avut norocul de a beneficia de un ghid competent, nepotul meu, Cornel, care studia in prealabil obiectivele pe care urma sa le vizitam. In lista acestor obiective se-nscriu, pe langa locurile sfinte despre care am scris, Yad Vashem (Memorialului Victimelor Holocaustului), moschea Dome of The Rock, important monument al islamului, o bijuterie a artei arabe, moschea Al-Aqsa, gradina Getsemani, Cardo-ul roman, Muzeul de Arta, unde se gasesc controversatele documente gasite la Marea Moarta.

Daca am face un exercitiu de imaginatie, fiecare piatra din Ierusalim, ca de altfel din intreaga tara, ne-ar putea tine un curs de istorie si religie, ne-ar putea vorbi despre numeroasele popoare ce si-au pus amprenta cu civilizatia, traditia si cultura lor in viata milenara a poporului evreu. Nu stiu insa ce limba va folosi piatra din mozaicul de limbi vorbite in aceasta tara. Ca in toate asezarile, si aici, in mijlocul prezentului, mai vibreaza trecutul. Te uimesti cand in centrul unui oras nou, modern, se gaseste cate un cartier al fanaticilor credinciosi iudaici; daca treci din intamplare cu masina sambata, risti sa fii apostrofat cu ostentatie. Multe din orasele mari, nou construite, se alatura constructiilor vechi ramase din orasele biblice. Tel Aviv-ul langa Jafa, Nazareth Illit langa Nazareth biblic, etc.

Am vizitat si Ierichon, care este considerat cel mai vechi oras din lume.

In desele mele vizite in Israel am luat parte la sarbatorile mari crestine, Craciun, Paste, dar si la cele evreiesti, Rosh Hashana (anul nou evreiesc), Yom Kipur (Ziua Ispasirii), Purim, Hanukkah.

Impreuna cu cumnata mea, Baby, care functiona la Ministerul Agriculturii intr-un post care avea ca obiectiv educarea femeilor in spiritual organizarii gospodariei, in mod estetic si util, am vizitat multe asezari, mosavuri si kibuturi. Interesant este cum fiecare emigrant isi organiza gospodaria pastrand traditia tarii din care provenea. Intr-o asezare de emigranti din China, am putut admira mobila cu sculpturi chinezesti, iar pe pereti tronau stampe autentice, deosebit de frumoase. Intr-o asezare de emigranti persani, am stat pe pernele lor specifice, potrivit obiceiului. Am vizitat un kibut, care confectiona piane pentru export, iar altul cultiva trandafiri in acelasi scop.

Pe langa fragmentele de viata din Israel, pe care le-am prezentat, am participat si la unele evenimente importante, care sunt componente ale vietii evreului: nunta, Bar Mitzvah, Bat Mitzvah, Brit Milah. Am fost la nunti care s-au desfasurat in sinagogi, in localuri special amenajate pentru ceremonii festive, precum si la o nunta intr-un kibut.

Vizitele in Israel mi-au oferit bucuria intalnirii cu membrii care au mai ramas din familia mea, cu prieteni si cu multi cunoscuti.

Mi-am dat seama ce mult si frumos s-a dezvoltat aceasta tara in perioada in care m-am plimbat pe meleagurile ei. As aminti cum arata plaja de la Tel Aviv in 1967, o intindere de nisip, pe care erau cateva cafenele modeste, iar astazi este o plaja moderna, strajuita de hoteluri luxoase, de cafenele impresionante si alte constructii necesare pentru a te bucura de statul la soare. In urma cu ani, am vizionat Trubadurul la asa zisa Opera, o cladire improprie. Astazi, in centrul Tel Aviv-ului exista o impozanta cladire, care este destinata operei. S-a construit foarte mult, pastrandu-se fatadele care amintesc de arhitectura de odinioara. M-am bucurat mult ca la realizarea unor constructii au contribuit arhitecti, constructori si muncitori romani.

Ultima vizita in Israel am facut-o la invitatia familiei Liza si Sandu Mazor, la care am locuit si care mi-au oferit o vacanta minunata.

Cand am implinit 70 de ani, matusa mea mi-a daruit o suma de bani, cu rugamintea s-o folosesc numai pentru mine. Complotand cu Liza, mi-am facut formele necesare pentru o excursie in Egipt, unde am plecat fara stirea matusii, care considera o aventura periculoasa o astfel de calatorie. Am calatorit cu un grup de sudamericani, care au avut ghid in limba engleza. Eu am avut ghid in limba franceza.

Am fost cazati intr-un hotel la marginea orasului Cairo, unde camerele erau frumoase si utilate cu tot ce e necesar, iar masa bogata si gustoasa.

Primele obiective vizitate au fost ruinele Palatului si Piramida in scari ale faraonului Zoser de la Sakkara. Am admirat picturile murale care s-au pastrat aproape intacte, tinand cont ca dateaza de mii de ani. Ne-am oprit apoi la Memphis, unde exista o statuie de 4 metri a lui Ramses al II-lea, care este expusa orizontal, intr-o cladire. In curtea acestui muzeu se afla un sfinx albastru. Am vizitat un atelier unde se teseau manual covoare de matase in stil persan. La Cairo am vizitat impresionantul muzeu, o scoala de stampe din papyrus si o fabrica de parfumuri, pe care le exportau in toata Europa. La Ghizeh am admirat piramidele lui Keops, Kefren si Mykerinos si Sfinxul. Desigur ca este greu sa exprim in cuvinte emotiile pe care le traiesti cand te gasesti in fata acestor opere gigantice, create de mintea si munca unor oameni in vremuri de demult, in conditii tehnice rudimentare.

Cand am implinit 90 de ani, Lavinia si Catalin mi-au oferit un dar de o valoare inestimabila, o excurise in Grecia.

Am studiat in scoala, la orele de greaca si in lecturile ulterioare, fragmente din istoria, civilizatia si cultura Greciei, ca si amprenta pe care le-au lasat acestea in viata universului.

Voi aminti foarte succinct cat de prezenta este Grecia in continentul tarii noastre; ma refer la viata politica, sociala, culturala, la limba. Primul contact cu Grecia actuala l-am trait la Atena, in hotelul de 5 stele, in camera in care am locuit beneficiind de conditii exceptionale ce sunt oferite, cred, celui mai exigent turist european.

Inarmata cu un baston rabatabil, pe care mi l-a daruit Lavinia, am pornit la vizitarea obiectivelor inscrise in plan.

S-a scris mult, si probabil se va mai scrie, despre Acropole si Partenon. Poate nu intamplator, Partenonul a fost cladit pe o culme geografica. Acest monument se inscrie in cultura universala ca o culme a frumosului, exprimata in arhitectura si in arta. Construit din initiativa lui Pericle in sec V a.c., reprezinta o expresie a perfectiunii a stilului doric, realizata de multi artisti indrumati de Fidias. E greu de exprimat ce emotii te coplesesc admirand acest rezultat al efortului si creativitatii de care este capabil omul.

Aceleasi sentimente le-am avut vizitand Templul lui Zeus, de pe ale carui ruine ai si imaginea in departare a Partenonului

In Atena am vizitat un muzeu etnografic si unul dedicat culturii iudaice. De pe platforma unui autobuz, cu care am facut turul Atenei, mi-am conturat imaginea acestui oras, in care se-nfrateste in mod armonios trecutul cu prezentul, cladiri inconjurate de coloane ionice, dorice sau cariatide, alaturi de blocuri moderne. Florile multicolore impodobesc fatadele si chiar acoperisurile caselor. M-au impresionat gradinile Atenei, ca si strazile strajuite de pomi ornamentali, cu coroane crescute in mod dirijat, si citrice (am calcat pe portocale cazute). Am admirat cel mai frumos apus de soare la Lycabettus, de unde poti avea o imagine de ansamblu a Atenei. Noaptea, Atena freamata de o intensa viata in numeroasele cafenele si restaurante din Plaka.

Am avut bucuria de a vizita la Epidaur ruinele amfiteatrului cladit in sec. IV a.c. Calcand pe aceste ruine, imi imaginam ca aud replici din Antigona lui Sofocle sau din Andromaca lui Euripide. Am continuat periplul nostru, oprindu-ne la Mycene, cel mai mare si important centru al civilizatiei careia i-a dat si numele. Sunt impresionante ruinele caselor, mormintele, obiectele de ceramic. Am avut un sentiment de invidie admirand autostrazile din Grecia. 🙂

Incheind randurile despre excursia efectuata in Grecia, ii multumesc din suflet Laviniei, care mi-a imbogatit viata cu acest prilej. Adaug un amanunt care ilustreaza influenta psihicului asupra fizicului. In timpul petrecut in Grecia, n-am simtit nevoia sa apelez la niciunul din medicamentele pe care le iau uzual acasa. De fapt, nici macar nu m-am folosit de baston; doar l-am luat si pe el la plimbare cu mine, atarnandu-l de brat…:-)