2 ani de Liorisme

IMG_20150130_155148-2-2-2
Scrisul in culori…

Scrisul este terapia mea; e un mod de a fi cu mine insami, de a alege cu grija si sinceritate ganduri, cuvinte, stari, pe care apoi le asez in…virtual; e felul meu de a comunica, nu doar cu mine, dar si cu ceilalti, caci scrisul e bucuria de a impartasi cu tine, drag Cititor, ce traiesc, ce cunosc sau ce vreau sa aflu; e modul in care pot sa iti spun povesti de viata ale unor oameni deosebiti, care au ales sa se transforme, inauntru si in exterior; e calea prin care te fac partas la amintirile mele, fixate pe retina aparatului foto. Prin cuvinte, pot sa iti povestesc despre ce imi bucura sufletul, dar si despre ce ma framanta. Cu tine impartasesc retete de mancare, cu care ne delectam acasa, dar si vacantele si aventurile noastre sportive.

Olimp. 2012
Olimp. 2012

Au trecut doi ani. Doi ani in care am cautat si am primit raspunsuri, am invatat si am experimentat multe. Dar poate, cel mai important, am invatat sa ma deschid, tot cu ajutorul scrisului, cu gandul ca daca un cuvant, o fotografie, o emotie emisa ajuta sufletul cuiva, atunci e minunat…

Mi-am zis ca e un moment potrivit sa fac un bilant. Un bilant pe care (cum altfel?) vreau sa ti-l impartasesc. 🙂 Este un bilant in cifre, dar nu e despre cifre, ci despre ce cauta oamenii, ce vor sa afle, despre ce si cat ii intereseaza.

Liorisme nu e un blog culinar. Cu toate acestea, spre surprinderea mea, in acesti doi ani, cele mai multe vizualizari le-a primit un articol-reteta: drob vegan cu ciuperci si verdeturi. De altfel, articolele cu cele mai numeroase vizualizari sunt retete de mancare. Sincer, am fost un pic dezamagita sa vad ca interesul cel mai mare este pentru mancare (“Mai putina mancarica si mai multa miscarica!”, indemna cu haz domnul doctor Virgiliu Stroescu), asa ca am fost tare bucuroasa ca articolul despre Rich Roll ameninta suprematia articolului cu drobul. 🙂

Dupa retete, cele mai de success articole sunt cele de la rubrica “Inspired by”. Asta ma incanta mult, fiindca sunt mandra de interviurile si de povestile de viata, spuse “in direct”, chiar de protagonisti, sau culese din vasta gradina a Internetului, de cartile inspirationale de care iti vorbesc sau despre tot felul de trairi ori experiente fizice (ultima experienta “de poveste” fiind legata de postul intermitent).

Cei mai haiosi termeni de cautare au fost, in opinia mea, “vreau sa am un trup de zeu” (sper ca articolul despre Frank Medrano-veganul cu trup de zeu sa-l fi inspirat si ajutat sa isi atinga telul, pe internautul cu pricina) si “iubitul Alexandrei Pacuraru” (e drept ca am 2 articole despre aparitiile Liorisme la TV, care o includ si pe Alexandra, dar niciunul nu dezvaluie identitatea iubitului acesteia 🙂 ).

Dupa Romania, tara din care se acceseaza blogul Liorisme cel mai des, urmeaza Marea Britanie, Canada, Italia, Spania, Statele Unite, Franta, Belgia, Austria, Norvegia, Moldova si alte tari europene. Am avut surpriza si bucuria sa vad ca blogul e citit de oameni din tari taaare indepartate precum Australia, Japonia, Noua Zeelanda, Mauritius, Quatar, Argentina, Maroc, Chile, India, Brazilia, Peru, Ghana, Tunisia, Egypt…Si iata cum, nicio apa nu mai e greu de inotat, niciun munte nu mai e dificil de escaladat si niciun taram, oricat de indepartat, nu e greu a fi strabatut, atata vreme cat exista Internet si, mai ales, interes pentru a accesa informatii. De aceea, Liorisme multumeste tuturor pentru comentarii, pentru ganduri impartasite si pentru interes!:-)

…Si mai multumesc pentru sansa de a cunoaste si de a ma apropia de oameni minunati, de povestile lor si, mai apoi, pentru oportunitatea de a duce mai departe aceste povesti. Ma simt norocoasa si bucuroasa peste masura cand ma vad cu oameni pe care aproape ca nu-i stiu si ei imi spun ca au facut nu stiu ce reteta lioristica, ca au citit cu incantare vreo carte de care povestesc pe blog, ca au tratat cu mare succes amigdalita copilasului cu cartofi rasi sau ca au renuntat sa manance zilnic dulciuri, ori carne, sau ca s-au apucat de sport ori chiar de post cu apa, dupa ce au citit randurile mele. Cred ca e o binecuvantare sa atingi pozitiv vietile oamenilor din jur, sa vezi ca le e bine, prin schimbarile pe care le fac (de multe ori, cu mult efort) si pentru asta, din nou, MULTUMESC!

24 mai 2013 288
Liorisme (by Gia, 2013)

Povestea postului (II). Calea catre tinerete?

'He's conscientious about most of his religious duties, but he's slow to fast.'

Există multe idei greşite despre post. Este deci util sa vedem  ce se întâmplă cu corpul nostru, când nu mâncam nimic.

Glucoza şi grăsimea din organism sunt principalele surse de energie. Dacă glucoza nu este disponibila, atunci corpul se va regla prin utilizarea de grăsime, fără nici un efect negativ asupra sănătăţii. Aceasta este pur şi simplu o parte naturala a vietii. Perioadele de foame au fost întotdeauna o parte din istoria umanitatii. Tranzitia de la etapa alimentarii, la etapa postirii are loc în mai multe etape.

  • Alimentarea – în timpul meselor, nivelul de insulină este ridicat. Aceasta permite ca absorbţia de glucoză în ţesuturi ( in muschi, creier), sa fie utilizata direct ca energie. Excesul de glucoza este stocat ca glicogen în ficat.
  • Faza de post-absorbtie (asimilare): 6-24 ore dupa inceperea postului. Nivelul de insulină începe să scadă. Dezintegrarea glicogenului elibereaza glucoza pentru a se obtine energie. Depozitele de glicogen sunt disponibile cam 24 de ore.
  • Gluconeogeneza: de la 24 de ore la 2 zile. Ficatul produce glucoza noua din aminoacizi, intr-un proces numit “gluconeogeneza”. La persoanele fara diabet, nivelul de glucoza scade, rămânand insa în intervalul normal.
  • Ketoza – 2-3 zile de la începutul postului – nivelul de insulină scazut, atins în timpul postului, stimuleaza lipoliza, defalcarea grasimilor pentru a obtine energie. Depozitarea sub forma de grasime, cunoscuta ca trigliceride, este rupta într-o coloana glicerol şi trei lanturi de acizi grasi. Glicerolul este utilizat pentru gluconeogeneza. Acizii graşi pot fi folositi direct pentru obtinerea de energie de catre multe din tesuturile corpului, dar nu de catre creier. Corpii cetonici, capabili de a trece de bariera hematoencefalică  in sange (această barieră are rolul de filtru pentru a împiedica pătrunderea în creier a unor substanțe toxice, germeni patogeni, care se pot afla în sânge) , sunt produsi din acizi graşi pentru a fi utilizati de către creier. După patru zile de post, aproximativ 75% din energia utilizată de către creier este furnizata de cetone.
  • Faza de conservare a proteinelor – >5 zile de post – nivelul ridicat de hormoni de crestere menţine masa musculara şi ţesuturile slabe. Energia pentru mentinerea metabolismului este aproape în întregime obtinuta de utilizarea acizilor graşi liberi şi de cetone. Nivelul crescut al adrenalinei previne reducerea ratei metabolice.

Organismul uman si-a dezvoltat bine mecanismele interioare, pentru a face fata perioadelor de alimentare saraca. În esenţă, ceea ce este descris aici este procesul de comutare de la arderea glucozei (termen scurt), la arderea grăsimii (termen lung). Grăsimea este pur şi simplu depozitul de energie al corpului. In vremuri de indisponibilitae a alimentelor, depozitul de alimente este eliberat in mod natural pentru a umple “golurile”. Astfel încât nu, organismul nu “arde masa musculara”, în efortul de a se hrani, pana ce toate depozitele de grasime sunt utilizate.

 Adaptarea hormonala

Insulina

Postul este cel mai eficient si mai consistent mod de a cobora nivelul insulinei. Acest lucru s-a observat cu decenii in urma si a fost acceptat ca un adevar general valabil. Este chiar simplu si evident. Toate alimentele ridica nivelul de insulina, deci cea mai eficienta metoda de a reduce insulina este de a a evita toate alimentele. Nivelul de glucoza din sange ramane normal, pe masura ce corpul incepe sa arda din grasimi pentru a obtine energie. Acest efect se observa chiar si la perioade de post scurte, de doar 24-36 ore. Perioadele mai lungi de post reduc insulina intr-un mod si mai dramatic. Recent, alternarea zilelor de post a fost studiata si admisa ca o tehnica de a reduce nivelul de insulina.

S-a vazut, de asemenea, ca postul regulat, pe langa reducerea nivelului de insulina, imbunatateste in mod semnificativ sensibilitatea la insulinei. Aceasta era piesa lipsa din puzzle-ul despre greutate. Cele mai multe diete reduc puternic numarul  alimentelor care cresc insulina, dar nu au impact asupra rezistentei la insulina. Initial, se pierde in greutate, dar rezistenta la insulina mentine ridicat nivelul de insulina si nivelul greutatii corpului. Postul este un mod eficient de a reduce rezistenta la insulina.

Cand nivelul de insulina scade, corpul scapa de excesul de sare și de apă. Insulina determină reținerea de sare și apă în rinichi. Dietele tip Atkins cauzeaza adesea diureza, pierderea de apa în exces, ceea ce inseamna că o mare parte din pierderea inițială în greutate, reprezinta apa. Unele persoane pot, de asemenea, observa ca au tensiunea arteriala ușor mai scăzuta. S-a observat si ca, prin repaus alimentar, se  pierde rapid în greutate. In primele cinci zile, media de pierdere în greutate este de 0.9 kg / zi, depășind cu mult dietele bazate doar pe restricția calorica, foarte  probabil si din cauza diurezei de sare si apa.

Hormonul de crestere

Hormonul de creștere este cunoscut pentru abilitatea de a crește disponibilitatea și utilizarea grăsimii drept combustibil. De asemenea, acest hormon ajută la mentinerea masei musculare si a densitatii osoase. Secreția hormului de crestere este pulsatilă, făcând dificilă măsurarea sa precisă. Secreția hormonului de crestere scade progresiv cu vârsta. Unul dintre cei mai puternici stimuli in secretia hormonului de creștere este postul. Un post de peste 5 zile dubleaza secreția de hormon de creștere. Efectul fiziologic net este de a menține masa musculară și țesutul osos în cursul perioadei de post.

Electrolitii

Preocupările legate de malnutriție în timpul postului sunt deplasate. Insuficienta caloriilor nu este o ingrijorare majora, din moment ce depozitele adipoase sunt destul de ample. Principala preocupare este legata de deficitul de micronutrienți. Cu toate acestea, studiile facute in cazul postului prelungit n-au găsit nici o dovadă de malnutriție. Nivelul de potasiu poate scădea ușor, dar chiar și dupa două luni de post continuu, nivelul potasiului nu scade  mai jos de 3.0 mEq / l, chiar și fără utilizarea de suplimente. Oricum, această perioada de post este cu mult peste cea recomandată în general. Valorile magneziului, al calciului și al fosforului, în timpul postului , sunt stabile. Probabil, acest lucru se datorează depozitelor generoase de minerale din oase. Nouăzeci și nouă la sută din calciul și fosforul din organism este depozitat in oase. Utilizarea unui supliment de multivitamine va oferi doza zilnică recomandată de micronutrienti. Cel mai lung post terapeutic cunoscut, (382 de zile), a fost menținut cu doar o suplimentare de multivitamine; niciun efect nociv asupra sănătății nu s-a evidentiat. De fapt, acest om a susținut că el s-a simțit extraordinar pe parcursul întregii perioade de post. Singura preocupare poate fi o ușoară creștere a acidului uric, care a fost descrisa în post.

Adrenalina

Nivelul de adrenalină este crescut in timpul postului, astfel încât să avem o mulțime de energie pentru a obține hrana necesara supravietuirii. De exemplu, 48 de ore de repaus alimentar produc o  creștere cu 3,6% a ratei metabolice. Ca răspuns la un post de patru zile, energia creste până la 14%. In loc sa încetineasca metabolismul, postul tureaza organismul. Probabil, acest lucru se intampla astfel încât să avem energie pentru a ieși și a găsi hrană.

Acest lucru este foarte destul de interesant. Repausul alimentar, ci nu dietele bazate pe un regim caloric scazut, duce la numeroase adaptări hormonale, ce par a fi extrem de benefice pe mai multe niveluri. În esență, postul obliga organismul sa treaca de la a arde zahar, la a arde grasime. Metabolismul nu este scăzut, dar în schimb creste. Prin post, corpul nostru se hraneste efectiv din propria noastră grăsime. Asta mananca, cata vreme postim: grasime. Acest lucru are sens. Grăsimea, în esență, reprezinta alimente depozitate . De fapt, studiile arată că arderea grasimilor prin secretia de epinefrina (adrenalina) nu depinde de scăderea zahărului din sânge.

Grasimea este depozitata in corp pe termen lung, precumi banii în bancă. Alimentele care se digera rapid sunt stocate pe termen scurt, ca glicogen, cum ar fi depozitati banii în portofel. Problema pe care o avem este sa gasim modul de a accesa banii din bancă. Pe masura ce banii din portofel (glicogenul) se epuizeaza, devenim nervosi (ni se face foame) si cautam solutii să-l umplem din nou (vrem sa mancam). Acest lucru ne împiedică sa accesam banii din bancă. Deci, cum putem ajunge la acea grăsime, spre a fi consumata? Postul este modalitatea ușoară de a accesa grasimea.

Traducere si adaptare sursa articol: https://intensivedietarymanagement.com/fasting-physiology-part-ii/

Dupa atata teorie, revenind la concret, iata care este intelegerea si felul in care o pune in practica Catalin, care combina beneficiile postului cu sportul (SPORST, cum ii spune el:-) ):

Sportul se face chiar inainte de intreruperea postului.
Esentialul legat de sport si post este faptul ca postul aduce o serie de schimbari hormonale si de metabolism, schimbari ce induc la randul lor o stare de tranzitie de la consumul de zahar catre consumul de grasimi din corp. Prin urmare, ardem grasime, deci slabim. Principalul “vinovat” de acest lucru este hormonul de crestere (GH – growth hormone), care faciliteaza consumul grasimilor, dar scade IGF-1 (corpul nu mai construieste muschi fara consum de proteine si pune corpul in “repair-mode”).

Acum vine discutia despre sport, efortul fizic care stimuleaza muschii. La efort muscular, corpul genereaza hormonul mecanic MGH (mechanical growth hormone) sub efectul caruia muschii se refac si cresc. Dar nu pot creste fara un aport proteic (remember, postul incetineste IGF-1, in timp ce proteinele il cresc). De aceea este recomandat ca, inainte de a incepe secventa de sport, sa se consume proteine (nu mai mult de 30g), care sa “calareasca” acest MGM, sa stimuleze IGF-1, iar astfel, suma celor doi hormoni sa duca la constructia musculara.

Deci postul stimuleaza arderea grasimilor si, combinat cu sportul, ne ajuta sa ne schimbam compozitia corpului prin cresterea masei musculare. Pentru rezultate bune, timing-ul este foarte important. Catalin are doua zile din saptamana in care tine post urmat de efort fizic. Ultima masa este un mic dejun de fructe (mere, pere, prune uscate) si nuci, dupa care doar apa, pana a 2-a zi la 6 dimineata, cand consuma un shake proteic de apa si pudra proteica de canepa (50% proteine). Shake-ul proteic il ia cu 10-15 minute inainte de efort-ul de 1 ora (pt a se asigura ca va “calari” cum trebuie HGH+IGF-1). Imediat dupa efort, se face incarcarea cu carbohidrati (grija in special pentru glicogenul din muschi) si mananca acelasi mic dejun de fructe si nuci. In cursul zilei care urmeaza, are grija sa refaca rezervele de carbohidrati, care s-au consumat cu ocazia postului din ziua anterioara si a efortului intens. Saptamana trecuta, refacerea depozitelor de glicogen din muschi a fost cu atat mai imporanta, cu cat sambata asta Catalin a participat la primul triatlon al anului, cel de la Izvorani, la care s-a simtit foarte bine si a reusit sa-l termine cu 7 minute mai repede decat la editia precedenta.

20160221023740

Alimentatia inainte de cursa a constat intr-un festin de fructe proaspete si deshidratate (cirese, stafide, prune, merisor). Shake-ul post efort a fost si el prezent, 60 de grame de pudra proteica de canepa dizolvate in apa la care a adaugat o banana bine coapta, pasata.

20160221023741

Pe data viitoare, cand Povestea postului continua. 🙂

Postul si emotiile

IMG_20151115_112608-2
“Cad frunzele, cad de departe”…Nov. 2015

O sa scriu din nou despre post. Chiar daca vine cu provocari pentru mine, postul intermitent a aparut intr-un moment cand ma simteam un pic blocata pe drumul pe care merg. Ori, poteca asta noua m-a motivat profund si parca mi-a dat aripi. Asta pentru ca am inteles foarte bine despre ce este vorba, ceea ce mi se pare esential. Si cred ca de aceea totul decurge usor si natural.

Asa cum povesteam weekend-ul trecut, in fiecare zi de luni mi-am propus sa mananc doar fructe dimineata, iar pana marti dimineata, beau doar apa. Am reusit sa fac la fel si vinerea asta. In mod neasteptat, m-am simtit bine; doar in prima luni in care am tinut post, am avut o stare de plutire mai pregananta, iar pe seara, un inceput de migrena; acasa, am masat tamplele cu ulei de menta si in 15 minute, am constatat ca trecuse durerea. Lunea urmatoare de post, nu am simtit nicio diferenta, fata de o zi in care as fi mancat 3 mese pe zi. Si crede-ma, sunt rea de foame. Daca mi-e foame, nu mai gandesc. Asa credeam, asa simteam, pana de curand. Hm, ce diferit vad lucrurile acum! 🙂

In ziua in care urmeaza sa tin post, nu fac sport; cel mult, fac yoga sau streching. Dupa ziua de post insa, pana sa mananc fructele de dimineata, fac fitness fara probleme (o sa vezi in articolele viitoare de ce e bine sa faci miscare, cu putin inainte de a intrerupe postul). Am observat ca sunt mai usoara si am mintea mai limpede chiar. E clar ca mentalul e cel mai important: cand iti fixezi un scop in minte si intelegi deplin de ce o faci, totul devine surprinzator de usor.

Ma uit la Catalin si vad ca postul intermitent functioneaza si aduce numai beneficii. Ma minunez cat de bine i s-a adaptat corpul la noul “regim”! Este la fel de activ ca intotdeauna, doarme bustean si e plin de energie si pace interioara. Si ce bucurie sa aud ca si-a inspirat vreo 4 colegi in acest demers, motivati fie de dorinta de a slabi, fie de a se insanatosi…Si ma mai uit la ai mei parinti: rar cand mai mananca seara sau, daca o fac, mananca un fruct sau ceva extrem de usor. Si iata cum a slabit tata 7 kg intr-o luna si un pic. 🙂

Provocarea, ca de obicei in cazul meu, e la alt nivel. Spun asta pentru ca, cumva, s-au reactivat insomniile. Nu pot sa le leg 100% de introducerea postului, mai ales ca am vegheat-o doua nopti albe pe Eva, in urma cu vreo 3 saptamani, cand  cea mica “s-a virusat” destul de rau si de atunci nu am mai reusit sa ma odihnesc prea bine…Am citit ca postul poate cauza insomnii temporare, fizicul fiind in repaus, pe de o parte, iar creierul energizandu-se, pe de alta parte, dar inca nu sunt sigura ca asta este cauza. Poate ca este si o adaptare a organismului la noul ritm de alimentatie. Cert e ca mintea mea se energizeaza ingrozitor noaptea, de parca intunericul de afara ar hrani-o cu adrenalina, in loc de vise. 🙂 Si cu toate astea, chiar daca am avut nopti cand am dormit extrem de putin, am facut naveta zilnic, cu 2 ore de condus  si am tinut post, nu m-a durut niciun pic capul si am functionat ca de obicei, ba chiar mintea, as indrazi sa spun, a fost mai clara. Mai mult, desi nu mananc carne si lactate de cativa ani, de multe ori, dupa pranz sau dupa cina, aveam stare de somnolenta si o lentoare, ce imi cuprindea corpul. Ei bine, nu am simtit deloc asta in zilele de post, chiar daca, asa cum ziceam, am dormit putin.

Pana mai avansez cu aceasta noua experienta si pana mai reusesc sa traduc articolele din serialul “Povestea postului“, am cautat sa inteleg ce se intampla la nivel emotional, atunci cand tii post.  Am gasit un articol scris de dna dr. Sorin Soescu interesant, despre acest subiect. Este adevarat ca eu nu am tinut pana acum zile consecutive de post negru (si poate de aceea, nu mi s-a parut deloc dificil), dar oare randurile de mai jos ar putea fi o explicatie la agitatia din creierul meu, din ultima vreme?

Am aflat cu toții că în momentul în care se oprește procesul de digestie – corpul începe procesul de detoxifiere. Toată energia pe care o folosea pentru a digera și elimina hrana – o folosește pentru a face curățenie și a elibera corpul de reziduurile acumulate în timp. Perioadele de postire sunt perioade de mare refacere, regenerare și recuperare interioară. Există studii care indică efectul de întinerire și vindecare al posturilor de 40 de zile – atât la animale, din toate speciile, cât și la oameni. Nu moare nimeni dacă nu mănâncă nimic 1,3 , 7 sau 40 de zile. Dimpotrivă. Toți cei care au postit – au întinerit, s-au regenerat, s-au vindecat.

Dacă înțelegem procesul și știm ce ni se întâmplă, nu intrăm în panică și continuăm drumul curățeniei interioare. Cel mai dificil este cu ”gunoaiele” sufletești. Apar furii și frustrări, apar nemulțumiri și reproșuri nerostite – la adresa multor persoane din jurul nostru. Apare vinovăție, rușine și neîncredere – apar o mulțime de alte trăiri intense. Toate foarte ”normale”. Și foarte neplăcute.

De mici, suntem învățați să ne reprimăm (să ne ascundem) latura ”întunecată” – emoțiile ”nedorite” – de părinții noștri sau educatorii noștri. Toți cei din jur ne doresc calmi, liniștiți, puternici și previzibili. Nimeni nu ne acceptă căutările, neîncrederile, furiile sau nemulțumirile. Când încercăm să le mai exprimăm – măcar în cuvinte – suntem repede ”corectați” și contracarați – că ”nu este bine”. O veste bună pentru toți postitorii care doresc să-și curățe temeinic corpul și sufletul: NU EXISTĂ BINE ȘI RĂU – în mod absolut. Exista – BINE PENTRU MINE, sau RĂU PENTRU MINE, sau BINE ÎN ACEST MOMENT și RĂU în momentul următor. Totul în această lume este RELATIV. Totul se raportează la persoană, moment și circumstanțe. Așadar – fiecare dintre noi evaluăm și percepem diferit ce ni se întâmplă. PERCEPȚIA noastră ne modelează realitatea.

În ceea ce privește trăirile emoționale – este util ca măcar în interiorul nostru să ne acceptăm în totalitatea a tot ce suntem – cu toate frământările, nemulțumirile, frustrările , vinovățiile și furiile noastre. Și de câte ori le putem exprima sau descărca – fără a face rău altor persoane – să o facem! La fel cum fac cei mici – dar mult mai vehement și mai fără control! Postul ne prilejuiește aceste ”descărcări” – să profităm pentru a mai ”goli” coșul de deșeuri!

Ființa umană are puteri nebănuite și procesul de curățenie – de postire – le aduce la suprafață și le antrenează – CUMPĂTAREA, TEMPERANȚA, ÎNFRÂNAREA, RĂBDAREA, PERSEVERENȚA, CREDINȚA – toate sunt folosite la maxim în timpul postului. Vă doresc tuturor să vă găsiți răspunsurile la toate întrebările și să călătoriți frumos pe drumurile cunoașterii! (Dr. Sorina Soescu).

Sursa articolului, aici.

Briose si mini-negrese cu dovleac (desert vegan)

IMG_20160103_112040

IMG_20160103_112330-2

Tot cu gandul la musafiri, am pregatit la final de Sarbatori de iarna si acest desert, dar uite ca abia acum reusesc sa il fac public. 🙂 In mare, are cam aceleasi ingrediente ca briosele lioristice, insa crema de dovleac, ramasa de la tarta de dovleac gatita de Catalin, le-a shimbat putin gustul si consistenta. Nu pot sa ma pronunt insa, care sunt mai bune. 🙂 Incearca-le si poate-mi spui opinia ta. 🙂

Continue reading “Briose si mini-negrese cu dovleac (desert vegan)”

Povestea postului (I). Calea catre tinerete?

Cand auzi ca se vorbeste de post, la ce te gandesti? La miercuri si vineri, la Craciun si la Paste, la regim alimentar, impus de doctor, in caz de boala? Sau la calugarie si interdictie?
Am auzit destul de des ca unii oameni se ingrasa in timpul postului. Si nu-i de mirare, caci pentru multi, postul inseamna renuntarea la produse animale, dar cam atat. In fapt, in post, se mananca tone de paine, de margarina, paste, tot felul de produse procesate, sucuri din comert etc.

Continue reading “Povestea postului (I). Calea catre tinerete?”