Tudor este cel mai tanar vegan pe care-l stiu. Am sa-l descriu in cateva cuvinte (sunt subiectiva, desigur, dar daca ii citesti povestea, cred ca imi vei da dreptate): Tudor e un tip sensibil, talentat, curios, profund si foarte…tanar. Are doar 19 ani, dar e intelept ca un batran de 91 de ani! Te invit sa-l descoperi si sa te lasi inspirat de randurile scrise pentru Liorisme, dar si de blogul pe care scrie.
Liorisme: Tudor, povesteste-mi te rog un pic despre copilaria ta, despre ce visai ca vei fi, atunci cand vei creste. S-au schimbat aceste vise?
Tudor: Mult timp mi-am dorit sa devin doctor: eram fascinat de faptul ca, spre deosebire de restul celor din jur, imi placea asa de mult sa merg la analize sau “sa ma uit”’ atunci cand mi se lua sange. Mi-am dat seama curand, insa, ca “visul” acesta avea mai mult de-a face cu reactia pe care o primeam de la cei ce il descopereau; acum, imi doresc sa imi exprim creativitatea, sa imi permit sa imi indeplinesc viziunea si sa cresc de-a lungul calatoriei mele prin viata.
Liorisme: Cum si cand ai aflat despre alimentatia vegana?
Tudor: Mimi Walter, o buna prietena de-a mea, a fost cea de la care am aflat prima data despre alimentatia vegana si hrana vie. Mi se parea asa o prostie la inceput!
Liorisme: Ce te-a determinat sa renuntati la proteina animala?
Tudor: O minte deschisa care a ales sa citeasca, sa descopere si sa inteleaga adevarul despre nutritie. Alternativa ar fi fost sa cred in continuare ca totul e o mare prostie, asa cum am facut la inceput! Dar totul se intampla cu un rost, iar acum sunt recunoscator ca mi-am dat voie sa fac ceea ce am simtit ca vreau si e bine sa fac.
Liorisme: A fost greu sa schimbi modul de a manca si de a privi alimentele?
Tudor: Nu, atunci cand esti dornic (nu fortat, obligat, constrans) sa faci orice schimbare, ea are loc usor, la timpul potrivit si in circumstantele ideale. Interiorul creeaza exteriorul. Daca pornesti la drum din proprie initiativa, cu inima deschisa, esti dispus sa accepti schimbarile, si nu sa te impotrivesti lor, calatoria va fi foarte placuta. 🙂
Liorisme: Care a fost reactia celor din jur, mai ales a prietenilor si colegilor, cand ai decis sa mananci…altfel?
Tudor: Confuza, usor “acida”, cateodata, plina de glume si apropouri. La inceput cel putin. Pe parcurs, lucrurile s-au schimbat, iar cei din jur au devenit curiosi, interesati si, de cele mai multe ori, chiar OK cu decizia mea.
Liorisme: Care sunt alimentele pe care nu le consumi sub nicio forma, sa le zicem „alimente interzise”?
Tudor: Imi place sa mananc constient si sa observ cum reactioneaza corpul meu la diferite alimente (produsele vegane nu fac exceptie). Astfel, fiecare decizie pe care o iau are ca scop evitarea unor “lupte obositoare” cu digestia, prelucrarea si absorbtia oricarui lucru pe care il mananc.
Liorisme: Cum arata meniul tau zilnic?
Tudor: De un an mananc doar fructe la micul dejun – in liniste si pace, departe de orice distractie tip TV/YouTube/Social Media. In rest, imi place sa mananc cat mai simplu; nu numai ca nu am timpul sau starea necesare unor retete complicate, insa nici nu reactionez cel mai bine atunci cand ma incurc cu prea multe combinatii. Meniul meu difera zi de zi, insa avocado ramane constant. 🙂
Liorisme: Consumi doar alimente crude?
Tudor: Nu, nu mai sunt raw-vegan, desi ii admir pe cei care mananca doar hrana vie!
Liorisme: Faci si exceptii culinare? Daca da, in ce consta acestea? Te simti ulterior vinovat? Stiu oameni care se abtin de la orice mica alunecare, de teama ca nu vor fi apoi capabili sa tina “drumul drept”. La tine cum e?
Tudor: Da, fac exceptii atunci cand situatia o impune sau stresul generat de eforturile mele de a le evita se dovedeste mai daunator decat exceptia in sine. A te obtine de la orice mica alunecare este un semn ce indica prezenta fricii – frica de “a nu mai fi in control” si frica indusa de lipsa increderii in sine. Prezenta fricii inseamna absenta dragostei – frica si dragostea sunt cele doua forte fundamentale in viata. Unde-i una, lipseste alta. Spun asta pentru ca, mult timp, si mie mi-a fost foarte frica sa ma ating de orice nu era vegan. Imi era frica de consecinte si de greseli. Insa – atunci cand sunt evaluate – greselile ne fac maestri!
Liorisme: Din punct de vedere social, e greu sa fii vegan? De exemplu, daca iubita ta nu imbratiseaza felul tau de a manca, este asta o problema? 🙂 Sau acasa, in familie, iti pregatesti masa separat?
Tudor: Enemy is in me – always! Mintea noastra este cea care critica, judeca si face totul sa para greu – asta daca ii dam voie! 🙂 Mintea poate fi antrenata sa gandeasca lucruri bune si sa faca bine. De indata ce intelegi ca interiorul creeaza exteriorul nu va mai fi greu sa fii vegan – nici macar din punct de vedere social. Vei invata sa raspunzi intr-un mod pozitiv si intelept chiar si celor mai “agresive” persoane, sa navighezi pana si acele situatii dificile de la scoala sau serviciu si sa iti urmezi propria calatorie fara sa mai simti nevoie ca toti cei din jur “sa fie ca tine”!
Liorisme: Ai avut momente de indoiala, ca ceea ce mananci s-ar putea sa nu fie 100% benefic?
Tudor: Da, am avut astfel de momente, majoritatea datorate faptului ca am uitat sa imi ascult intuitia si instinctul.
Liorisme: Care sunt cele mai importante beneficii pe care tie ti le-a adus felul in care mananci? Sunt si parti neplacute? De exemplu, ai avut asteptari, care nu s-au implinit?
Tudor: Cea mai importanta lectie pe care trecerea la veganism mi-a oferit-o este urmatoarea: viata reprezinta un proces continuu de invatare, iar alimentatia este doar(!) inceputul. Inainte, credeam ca invatatul se limiteaza la scoala, insa scoala este, de fapt, o proiectie a procesului numit viata. Scoala contine esenta vietii, iar scoala nu se opreste dupa douasprezece clase plus anii de facultate, ci te pregateste pentru o eternitate de lectii si nenumarate teste.
Liorisme: In opinia ta, ce cantareste mai mult: o alimentatie cat mai corecta sau un psihic echilibrat, alaturi de constientizarea ca raspunsul la toate se afla in modul cum gandim, cum simtim si cum privim tot ce ne inconjoara.
Tudor: Majoritatea oamenilor se sperie atunci cand aud de spiritualitate, pentru ca o asociaza cu religia, fata de care au o repulsie instanta (ceea ce e de inteles, avand in vedere lipsa educatiei spirituale de care suferim cu totii). Avem un vocabular emotional extrem de limitat: stim doar “bine-rau” si mai nimic “in between”. Ne e frica sa acceptam ca ceea ce gandim creeaza experientele prin care trecem (deoarece realizam ca nu stim, de fapt, cum sa ne antrenam ori intelegem mintea si propriile tipare mentale). Sa faci schimbari doar in alimentatie, uitand de spirit si minte, nu pare un plan exceptional. 🙂
Liorisme: Ce ii face pe oameni sa isi transforme viata, din punct de vedere alimentar, dar si mental? Dar ce ii impiedica?
Tudor: Disponibiliatea de a privi “noul” cu mintea si sufletul deschise iti permite sa transformi orice in viata si sa accepti schimbarea. Propriile tipare mentale negative, frici si limitari repetate la nesfarsit, in subconstient, ca un veritabil scenariu – stau in calea vindecarii!
Liorisme: Povesteste-mi te rog despre mutarea ta in Anglia, unde ai inceput facultatea in septembrie anul trecut…Cum te-ai adaptat?
Tudor: Mutatul in Anglia si facultatea aici sunt ceea ce am simtit ca urmeaza, firesc, in propria mea calatorie. M-am adaptat minunat – mental, nu asociez plecatul de acasa cu o despartire ori ruptura definitiva – asa ca nu prea am fost homesick. 🙂
Liorisme: Ce te-a marcat in Anglia? Care crezi ca sunt cele mai mari diferente fata de Romania?
Tudor: Mi-am dat seama cat de ieftine si minunate sunt fructele si legumele acasa, in comparatie cu ce gasesc aici. In rest, pot sa cresc mult mai mult aici, pentru ca am mai mult timp pentru mine, in care sa ma conectez cu mine si sa inteleg cine sunt.
Liorisme: Mi-ar placea sa imi spui opinia ta despre sistemul de invatamant din tara noastra si care e experienta ta legata de scoala.
Tudor: Foarte, foarte simplu: profesorii stapanesc mult mai bine arta predarii in Romania. Dar atat. Scoala din Romania nu reuseste sa utilizeze o abordare holistica, prin care copiii sa insemne mai mult decat simple creiere si sinapse.
Liorisme: Stapanesti foarte bine limba engleza. E una din pasiunile tale? Ai fost autodidact sau ai studiat-o intensiv la scoala?
Tudor: It’s my second nature! Am invatat engleza de cand eram la gradinita, iar rezultatele s-au datorat intotdeauna profesoarelor mele de la meditatii, si nu celor de la scoala.
Liorisme: E greu sa fii tanar acum, in vremurile acestea, nu tocmai limpezi? Crezi ca in Romania poti “creste”, astfel incat sa devii un om implinit?
Tudor: Cred ca fiecare dintre noi alegem vremurile, tara, familia si restul circumstantelor in care ne intrupam, pentru a invata exact acele lectii prin care n-am trecut in existentele anterioare. Deci nu cred ca e greu sa fii tanar nicicand, pentru ca noi alegem asta. De asemenea, poti “creste” numai acolo unde iti este scris sa cresti, numele tarii nu are importanta.
Liorisme: Ai prieteni? Cum sunt oamenii care te inconjoara?
Tudor: Am multi prieteni si extrem, extrem de putine persoane care ma stiu in totalitate si ma accepta si iubesc asa cum sunt. Cred ca a avea un grup mare de prieteni este foarte “over-rated” in ziua de azi, iar majoritatea oamenilor nu au multe relatii de prietenie, ci o singura relatie de inter-dependenta cu multe persoane.
Liorisme: Ce pasiuni ai?
Tudor: Imi place sa ascult si sa meditez, sa creez si sa fiu creativ, sa descopar acea poveste pe care cu totii o ascundem de ochii lumii. Asta plus hainele si orice este legat de interior design.
Liorisme: Ce crezi ca e bine sa faca un om, pentru a obtine ceea ce se cheama „the peace of mind”?
Tudor: Sa taca si sa asculte. Ne plangem mereu si punem intrebari tot timpul, dar nu ne oprim sa ascultam raspunsurile mai niciodata.
Liorisme: Ce presupune, in opinia ta, a fi o persoana spirituala? Cat de importanta e legatura cu Divinitatea?
Tudor: A fi o persoana spirituala inseamna a-ti onora intreaga existenta si glorie, nu doar corpul ori mintea. Este important sa fii spiritual (atentie, nu folosesc termenul religios!) pentru a nu deraia de la propria viziune in viata.
Liorisme: Daca ar fi sa recomanzi niste titluri de lectura ori de filme revelatoare, ca sprijin pentru cei ce doresc o schimbare, care ar fi acestea?
Tudor: “Poti sa-ti vindeci viata”, de Louise Hay, “Peace from Broken Pieces” si “Yesterday, I Cried”, ambele de Iyanla Vanzant si “Only Love is Real”, de Brian Weiss.
Liorisme: Ne impartasesti cateva din visele si planurile tale de viitor?
Tudor: Find the willingness, strength, and discipline to change and grow!
Liorisme 
