La inceput de an, m-am gandit sa iti vorbesc despre inca un atlet, a carui poveste sper sa te inspire si sa te convinga ca la orice varsta si in orice conditii se pot face schimbari majore in viata; schimbari care sa te transforme in cineva de care sa te bucuri tot restul vietii tale. 🙂
Men’s Fitness Magazine l-a numit pe Rich Roll unul dintre primii 25 „Fittest Men in the World”, in timp ce organizatia PETA l-a desemnat “cea mai sexy celebritate vegetariana.” Desi realizarile sportive ale lui Rich Roll sunt cu adevarat remarcabile, rezultate obtinute dupa varsta de 40 de ani, povestea calatoriei sale de viata nu prevestea un final fericit.
Te invit sa “gusti” o noua reteta, plamadita de mainile lui Catalin si cu un pic de asistenta din partea noastra, a fetelor. :-). O reteta simpla, dar delicioasa, cum atlfel? 🙂
Ingrediente blat:
-4oo gr faina integrala+100 gr, faina alba
-3 linguri de ulei de masline
-1 cana cu apa calduta
-1 praf de sare
Enter a caption
Ingrediente umplutura:
-1 dovleac mediu (luat din supermarket)
-100 gr caju (cred ca merge si avocado)
-3 linguri zahar integral
-miere, dupa gust
-1 lingurita esenta naturala de vanilie (am gasit la Plafar)
-fulgi de nuca de cocos si de ciocolata, pentru decor
Mod de preparare:
-intai, se prepara blatul (ca sa ii dam timp sa se odihneasca, sa creasca, pana e gata umplutura): faina se puna intr-un castron; se face o gaura in mijloc, adaugandu-se apa, uleiul si sarea; toate ingredientele se incorporeaza; se framanta bine aluatul format si se lasa apoi sa se odihneasca; intre timp, facem umplutura;
-dovleacul se da pe razatoare, se amesteca cu 3 linguri de zahar integral (Catalin a vrut sa fie sigur ca e destul de dulce, dar cred ca chiar nu era nevoie de zahar); ca la orice desert, adaugam si un praf de sare, pentru gust; dovleacul se pune intr-un vas incapator (noi am folosit un wok), la foc mic, pana se inmoaie si se elimina apa in exces; initial, ni s-a parut ca e prea mult dovleac, dar scade mult, asa ca l-am folosit pe tot; apoi, se ia dovleacul de pe foc si se lasa la racit (noi l-am scos afara); cand s-a racit suficient, indulcim cu miere dupa gust;
-pentru o consistenta interesanta (moale/crocant), jumatate din compozitie am blenduit-o, impreuna cu crema de caju (preparata tot la blender, cu o ceasca de apa); ulterior, am omogenizat dovleacul-crema cu cel razuit; data viitoare, incercam sa dam toata compozitia la blender; la final, se adauga si vanilia;
-intre timp, aluatul se intinde rotund si se pune in forma de tarta, presand cu degetele bine; se da la cuptorul incalzit in prealabil, pentru aproximativ 20 de minute, la 180 gr Celsius; din resturi de aluat, Gia a mestesugit cateva figurine, pe care le-am bagat la cuptor, impreuna cu blatul. S-au transformat in doua “flori”, puse in forma de silicon si in cativa biscuiti, pe care fetele i-au savurat cu miere:-) Tot timpul cat a stat in cuptor, am supravegheat blatul, avand grija sa nu se intareasca excesiv;
-cand e gata, blatul se scoate din cuptor si se adauga dovleacul; se mai da la cuptor 5 minute, cu ventilatorul pornit, pentru o crusta frumoasa (optional);
-cat e inca calda tarta, se orneaza cu fulgi de cocos si ciocolata neagra, data pe razatoare (fii generos cu ciocolata; data viitoare noi asa o sa facem, fiindca e o combinatie desavarsita intre ciocolata si dovleac, desi nu m-as fi gandit!).
Sper ca rezultatul, cel putin cel din poze, sa fie destul de imbietor, pentru a te convinge sa incerci aceasta reteta absolut de-li-cioa-sa, pe care sa o savurezi alaturi de cei dragi, asa cum am facut si noi! 🙂
Up-date,01 ianuarie 2016: pentru prietenii nostri de la Ploiesti, care ne-au fost musafiri aseara, Catalin a reinventat reteta asta minunata. Nu credeam ca tarta de dovleac de la Craciun poate fi mai buna, si totusi, Catalin a reusit sa o faca chiar mai delicioasa si mai aratoasa! 🙂 De asta data, a pus un pic de bicarbonat de sodiu in aluat (jumatate de lingurita) si, pentru umplutura tartei, a blenduit toata compozitia de dovleac. Rezultatul a fost un blat mai pufos si o crema fina de dovleac, care odata intarita la gerul de afara, a putut fi savurata de noi si de musafirii nostri, pe narasuflate. 🙂
Profit de actualizarea acestui articol, ca sa iti multumesc ca citesti Liorisme si sa iti urez La multi ani, drag Cititor! Ganduri bune sa te insoteasca tot anul 2016, sa ai inima calda si mintea deschisa, ca sa poti trece prin anul care a inceput azi, sanatos si bucuros!
Acest Craciun luminos si bland sa te gaseasca sanatos, bucuros si inconjurat de oameni dragi si veseli! Azi o sa fiu zgarcita cu cuvintele; am sa las mai mult imaginile sa vorbeasca, despre Ajunul si Craciunul nostru. Am facut miscare, am gatit, am colindat prin vecini, ne-am plimbat pe langa casa, am primit oaspeti, gustand din plin tihna acestor zile. 🙂
Iata cateva din bucatele gatite (si cu ajutorul fetelor): chiftelute din cartofi, salata de telina cruda, cu maioneza din caju, salata de boeuf (fara boeuf:-), cu maioneza tot din caju ), drob de ciuperci (in forme de briosa), salata verde si tarta de dovleac (reteta, in curand).
Drob-briosa: de asta data, nu am mai uitat de morcov:-)
Pe langa casa, in lumina primei zile de Craciun:-)
Am adus de la Tulcea oglinda mamei-soacre, veche de peste 50 de ani
Am mai castigat un pic de experienta. 🙂 EcoMarathon Moeciu, mai 2015
Zilele astea, mi-a scris o prietena “virtuala”, iar email-ul ei sincer si deschis m-a inspirat sa scriu acest articol, care sper sa raspunda la intrebarile pe care mi le-a adresat.
Asa cum stii, draga Cititorule, se intampla sa vorbesc “din carti”, dar mai cu seama eu vorbesc din experienta mea si a familiei mele. Asa voi face si acum.
Deci, draga mea Cornelia, as vrea, inainte de toate, sa iti spun cat ma bucur sa aud ca familia ta se straduieste sa traiasca o viata sanatoasa! Si aici nu vorbesc despre a fi vegan neaparat; vorbesc despre preocuparea de a intelege niste principii, care sa ne ajute pe noi si pe copiii nostri sa ducem o viata buna, in care corpul fizic sa ne poata sustine pe toata perioada cat suntem pe acest Pamant; vorbesc despre a ne trai vietile pe deplin, la potentialul maxim cu care ne-a inzestrat Dumnezeu. Si ca sa facem asta, trebuie sa avem grija de noi prin alimentatie, miscare, liniste, armonie.
Ca sa sustinem corpul fizic, cel fara de care am fi tare limitati in tot ce ne-am dori sa infaptuim, e musai sa gasim o “reteta”, pe care sa o aplicam zi de zi, toata viata nostra. Si chiar daca mai facem exceptii sau avem perioade cand simtim nevoia sa ne mai “ingaduim” cate un rasfat, important e ca revenim la ceea ce stim ca e bine pentru corpul nostru, la ce stim ca ne ajuta si ne hraneste cu adevarat.
Si din nou, nu e vorba doar despre a manca sau nu proteina animala, dar mai ales despre combinatia alimentelor, despre cantitatea de alimente consumata, despre faptul ca suntem sedentari sau nu, despre ceea ce facem zi de zi pentru corpul nostru.
Sa zicem ca sunt vegan, dar zilnic consum alimente in cantitati mult mai mari decat corpul meu are nevoie. Deci nu mai mult decat zice nu stiu ce nustritionist ca “trebuie”, ci mai mult decat are nevoie corpul meu! Adica, daca munca mea inseamna stat pe scaun 10 ore, daca eu consum o gramada de paine, paste, cartofi, orez, cu singuranta ma ingras. Daca, in schimb, nu am grija sa consum zi de zi alimente vii, cu vitamine, minerale, fibre, ce folos ca sunt vegan? La ce ma ajuta ca nu mancanc carne ori lactate, daca consum prea multe seminte sau am obiceiul sa mananc zilnic tot felul de dulciuri “vegane”?
In toti anii astia de cautari, am invatat ca nu exista retete miraculoase care sa ne ajute sa ne facem bine sau sa slabim “peste noapte”. Si cred ca stiu de ce: nu exista schimbare fara efort. Daca nu investim efort sustinut, nu tine pur si simplu! Orice dieta ori ceai sau shake, care promite schimbari de pe o zi pe alta, in doua saptamani sau doua luni, este doar o solutie de moment. Daca “solutia” nu e transformata in mod de viata, ea va aduce doar frustrari, mai devreme sau mai tarziu. Fiindca, cat ceai pot sa beau, ca sa ma mentin in forma o viata? Sau cate pilule de slabit pot sa inghit, ca ele sa aiba efect pana implinesc o varsta, la care sa nu mai conteze cum arat? Ori cati bani sa dau pe shake-uri “minune”, de la nu stiu ce marca, incat ele sa imi asigure o greutate cu care ma simt bine, pe termen lung? Sau cata vreme pot sa tin dieta Dukan si sa ma privez de elemente vitale pentru organism, pana voi intelege ca asa ceva nu poate sa fie de durata? Daca “reteta” mea nu e una pe care o imbratisez fiindca am inteles ca, desi nu e usor de urmat, e singura care imi aduce beneficii, ma voi intoarce la vechile obiceiuri si voi reveni la kg in plus si la problemele de santatate anterioare. Din punctul meu de vedere, adevarul este ca fara efort, nu poti sa ai o greutate cu care sa te bucuri cu adevarat de viata. Fara o dieta adecvata si fara miscarea fizica, nu prea se poate, mai ales pe termen lung.
Into the spring. Eva, pe role (martie 2014)
Si cand zic miscare fizica, sa nu iti inchipui ca ma gandesc ca de maine, cineva se trezeste si se duce sa alerge la maraton. Ca si in cazul renuntarii la proteina animala, lucrurile nu se intampla peste noapte. E nevoie de luni, poate ani, ca sa facem schimbari mari. Schimbarile radicale, infaptuite peste noapte, putini oameni le pot sustine o viata. Ca sa alergi la maraton, iti trebuie antrenament aproape zilnic si niciodata nu incepi alergand 10 km, dintr-o data! Altfel, renunti de-a doua zi. Si asta, mai ales daca nu ai apucat sa iti dai seama ca iti place sa alergi. Fiindca nu e usor, ba e aproape dureros de greu, mai ales la inceput, si nu stiu ce sanse ai sa realizezi de pe o zi pe alta, ca alergarea ti se potriveste sau nu. Partea buna este ca, daca faci ceva indeajuns de indelung, e posibil sa ai revelatia vietii tale. Asa cum mi s-a intamplat mie cu fitness-ul. Nu prea mi-a placut la inceput. Abia dupa luni bune de exersat si mai ales dupa ce corpul meu a invatat ce sa faca, cum sa faca (si cate mai are de invatat, dragul de el!), abia atunci am realizat ce mult imi place! Poate si pentru ca au aparut rezultatele. De exemplu, fiindca nu reusesc sa alerg destul de des si destul de mult, ori poate si din alte cauze, ce tin de sanatate, la alergat nu am avut rezultate notabile si nici nu am fost mai buna de la un an la altul (oricum, nu prea conteaza, de la alergat am alt gen de satisfactii si alte provocari).
Dar sa nu crezi ca mi-e usor, oricat de mult imi place sportul, caci nu mi-e! Nu cred ca devine vreodata floare la ureche, iar daca faci o pauza de 7 zile sau chiar mai putin sau daca schimbi exercitiile si lucrezi o noua grupa de muschi, parca esti la inceput! Intri atat de greu in forma si iesi atat de usor din ea! Aproape ca ma enerveaza treaba asta. 🙂 Si tocmai de aceea cred ca e foarte important sa gasesti un tip de miscare fizica, care sa ti se potriveasca si pe care sa il poti sustine fara efort mare (financiar si de timp). Efortul trebuie sa fie doar fizic. 🙂 Altfel, din nou, nu tine, ai sa te lasi, mai devreme sau mai tarziu.
Probabil ca eu nu sunt un exemplu de vigoare, forta si vitalitate (poate doar de vointa 🙂 ). Nu bat recorduri, nu fac chestii supraomenesti si nici nu rup gura targului cu rezultatele mele sportive, ori cu felul in care ma hranesc. Tocmai de aceea, daca eu pot sa ma tin de sport si de dieta, poti si tu, indiferent de varsta, greutate, banii ori timpul de care dispui.
Gia si noua ei pasiune, gimnastica:-) Dec. 2015
Si daca eu nu inspir, toate povestilede viata de pe acest blog, pot sa o faca! Ai sa vezi ca toti cei care si-au schimbat viata, renuntand sa mai fie cartofi de canapea si sa isi chinuie corpul, nu au facut-o alegand sa consume promisiuni de moment (shake-uri, prafuri, pilule etc), ci si-au schimbat modul de a trai: au inceput sa manance “altfel” si, cel putin la fel de important, sa faca miscare. Multa! Restul, e istorie. 🙂
P.S. Daca crezi ca iti e de folos, m-as bucura sa iti recomand programe de fitness potrivite. Scrie-mi! 🙂
Duminica am participat la a patra editie a Baneasa Trail Run, eveniment organizat de “Traiesc Sanatos”. M-am miscat in alergare tot ca melcul, dar nu despre asta vreau sa povestim. 🙂 Hai sa iti spun ce mi-a placut:
Gia: a fost din nou voluntar si, ca sa-si duca misiunea la bun sfarsit, a stat mai bine de 5 ore in picioare, la un pic peste zero grade Celsius, impartind cu drag si spor medalii si, la final, extragand numerele concurentilor, parcipanti la tombola organizata (a sperat pana la final ca va extrage numarul meu de concurs, sau al lui Catalin, dar n-a avut “mana”:-) );
Yupyyy! Tati a ajuns la Finish! Merita, deci, o medalie! 🙂
Vremea: a tinut cu noi; desi aerul a fost rece, soarele ne-a zambit toata ziua de pe cer, imprastiind cu generozitate raze vesele printre copacii din padurea Baneasa; vantul si-a facut de cap in alte parti si ne-a lasat sa ne bucuram de o zi superba de decembrie;
Traseul: este minunat; aproape ca la munte, dar mai accesibil si fara noroaie. 🙂 In padure, am respirat aer tare, rece, tot ca la munte; greu de crezut ca eram la doi pasi de capitala!
Organizarea: totul pus la punct, fara imbulzeala inutila, fara intarzieri, neclaritati; muzica buna, mancare si mai buna (la alegere: sarmalute in foi de varza cu mamaliguta sau paste de post, care chiar aveau gust, si, surpriza mare: o salata verde generoasa, cu rosii cherry! E prima data cand vad asa ceva la o intrecere sportiva!) Mi s-a parut o idee foarte buna ca au avut, pe langa apa si Isostar, ceai cald! Tare folositor, mai ales dupa cursa! 🙂
MC-ul evenimentului: mi s-a parut o alegere inspirata; a avut prezenta de spirit si mult umor. 🙂
Tombola: frumoasa ideea, iar premiile utile;
Tombola si extragerea numerelor norocoase 🙂
Kit-ul: pentru ca am gramezi de tricouri, adunate de pe la competitii, vesta din fliss mi s-a parut o super idee!
M-am reintalnit cu oameni frumosi. Asta este inca un motiv pentru care alerg. Mereu ma incarc cu energie pozitiva. 🙂
Cu D. (Didina Manole), un om drag mie
Duminica a fost o zi reusita, asta cu siguranta, si abia astept competitiile de primavara si toamna, promise de cei de la “Traiesc Sanatos”. Iar Gia, ce sa zic, e incantata ca va fi din nou voluntar, curand. 🙂
Gatim pomul, ca in fiecare an, de ziua Giei. Duminca, am mai pus doua podoabe: medaliile de la Baneasa Trail Run 2015 🙂
Liorisme 