In ultimii ani, mi-e din ce in ce mai greu sa merg in locuri aglomerate, iar cand o fac, la final, stiu sigur ca ma ia durerea de cap. Am momente cand ma intreb daca sunt in regula…E posibil ca, la varsta mea, sa nu iti placa shopping-ul si mall-ul si gasca de vacanta? Oare e in regula faptul ca nu imi doresc city break-uri, ci plaje ori paduri singuratice, ca bucuria mea in vacante e sa fac sport, sa citesc, sa simt natura si sa ma uit la copii, fara alte distractii si zgomote perturbatoare?

Cred ca m-am schimbat destul de mult in ultimii ani, la multe nivele. Candva, credeam ca e musai sa ai macar 2,3 prieteni, ca trebuie sa iesi, sa te intalnesti cu oameni, sa socializezi. Hm, cand te ai pe tine, de fapt, totul e ok asa cum e…Nu demult, credeam ca alimentatia trebuie sa fie diversificata si sa aduca un aport considerabil de calorii si de nutrienti, mai ales atunci cand faci sport. Azi, stiu ca, less is more, ca vigoarea si energia nu vin din preamult, ci din mai putin. Candva, credeam ca nu pot fara una sau alta. Acum, rar imi mai doresc cu adevarat ceva din exterior.

Vad zilnic suferinta in jur. Inclusiv la cei apropiati. O mai surprind si la mine. In acelasi timp, vad cat de simple sunt lucrurile, in absolut orice, atunci cand simplificam. Si inteleg ce bine ne-ar putea fi, daca nu am mai intoarce pe toate fetele situatiile si starile si daca am cobora mai des in inima, in loc sa tot urcam in minte…si cate am rezolva daca am da corpului nostru ocazia sa ne vorbeasca, sa ne spuna ca ca daca ne doare ceva, atunci inseamna ca se cere schimbare, simplificare, iertare…

Am gasit un articol mai vechi al dragei mele Sorina Soescu. Mi s-a parut ca imi vorbeste mie:

Dieta de detoxifiere cu fructe și legume crude, în special perioadele de monofruct (dieta cu pepene a verii), ne-a adus în viață nenumărate lecții, unele anticipate (știam deja de reacțiile tip ”curățenie” la nivel fizic sau emoțional), dar și altele neașteptate.

Una dintre lecțiile dietei de detoxifiere a fost SIMPLIFICAREA. Când mănânci câteva zile la rând pepene, pe care doar îl iei de la piață (sau din grădină), îl tai și îl mănânci, realizezi că poți trăi mult mai simplu decât ai crezut vreodată. Realizezi cât timp economisești (sau cât timp pierdeai cu procuratul alimentelor, cu gătitul, cu servitul mesei, spălatul vaselor și mai ales cu digestia de după masă; starea de somnolență care apare după orice masă gătită este deja atât de familiară tuturor!). Realizezi că mănânci doar un aliment simplu (pepenele), care te și hidratează, te și nutrește și mai ales, te energizează (cei care reușesc să mănânce în vară pepene în prima parte a zilei sunt familiari cu senzația de bine și de energie pe care o resimte corpul).

Realizezi câtă economie faci la toate nivelele vieții tale: timp, efort, finanțe și energie. Și mai ales, începi să te uiți mai atent în jurul tău, să privești mai critic la ceea ce faci în fiecare oră a zilei și să constați, uimit, cât de tare îți complici viața în fiecare parte a sa.  Parcă începi să vezi din ce în ce mai bine cât de confuz erai înainte și cum, din acea stare de confuzie, făceai alegeri care te afundau din ce în ce mai mult în confuzie. Începi să realizezi în ce tipuri de relații câștigi energie și în ce tipuri de relații pierzi energie și îți dai seama câte dintre persoanele din jur ”îți fac bine” sau ”îți fac rău”. Pentru că majoritatea celor din jurul nostru sunt într-o stare asemănătoare de confuzie, aproape că nici nu mai realizăm că nu este normală nefericirea în care ne complacem, pe care o justificăm cu plângeri zilnice, de câte ori ne întâlnim cu cei cunoscuți (”este greu pentru toată lumea, ce să facem?” auzi adesea în conversații. Sau ”vremuri grele” – sau ”acei ticăloși care fac numai rele” etc) ca și cum acolo, undeva, în afara noastră, există multe persoane ”rele” – ce ne fac în mod deliberat nefericiți pe fiecare dintre noi.

Când auzi oamenii plângându-se în mod continuu, când fiecare dintre cei cu care te întâlnești îți povestește o altă dramă sau tragedie, când fiecare încearcă să-ți împărtășească suferința lui profundă, realizezi cum oamenii eliberează nefericire și suferință cu fiecare cuvânt, gest și acțiune. Noroc că sunt și oameni minunați, care îți relatează cu ochii strălucind de lumină, reușitele lor (după multe strădanii și eforturi), rezultatele lor frumoase (fie într-un proiect, fie într-o dietă, fie într-o altă parte a vieții lor). Oamenii care și-au asumat responsabilitatea pentru propriile decizii și acțiuni și care au învățat lecția creației de la planeta Pământ, își crează singuri o existență frumoasă. Iar acești oameni te încarcă cu atâta energie pozitivă și împărtășești cu atâta bucurie fericirea lor, încât relațiile cu ei sunt prilejuri de înălțare și creștere.

Când îți simplifici viața, începi să alegi să petreci din ce în ce mai mult timp cu acești oameni frumoși și să eviți pe cât poți, interacțiunile cu cei care te ”storc” de energie. Indiferent de legătura de rudenie, care este irelevantă pentru importanța relației (sunt rude pe care le simțim mai străine decât străinii, și necunoscuți pe care îi simțim mai apropiați decât frații), relațiile au un impact energetic important asupra noastră.
Rețeaua de relații din viața noastră o pot face extrem de complicată (uneori, te poți prinde în paianjenișul dramelor celorlalți atât de profund, încât nu mai ai timp și energie pentru propria ta viață), sau o pot simplifica și ajuta în procesul evoluției sale. ”Curățarea” vieții de relații inutile, drenoare de energie și ne-ajutătoare pentru procesul de detoxifiere general este o lecție interesantă, pe care detoxifierea fizică ne-a adus-o ”pe tavă”.

Viața noastră poate fi plină nu numai de relații complicate, dar poate fi plină de obiecte inutile, care ne leagă energetic, la fel de mult ca relațiile.  Lăcomia creierului ”reptilian” ne face să achiziționăm obiecte variate, procesul de a cumpăra fiind de multe ori echivalentul în plan social al mâncatului în exces la mese. ”Cheltuirea” banilor se face pe orice fleacuri, care sfârșesc la coșul de gunoi, de la haine (luate în grabă și care apoi nu ne mai plac, sau nu ne vin prea bine), la diferite obiecte ornamentale pentru casă, de la electrocasnice (alte și alte mărci noi și mai moderne) și până la ”jucării” pentru adulți (mașini, telefoane mobile, tablete, instalații tip home-cinema etc), de la fel și fel de jucărioare pentru copii (de care aceștia se plictisesc foarte ușor), la suveniruri ieftine (”ia-ne și nouă ceva” – cer continuu copiii, sub presiunea societății de consum, iar părinții se conformează – fără a fi conștienți că banii cheltuiți sunt echivalentul ENERGIEI lor și TIMPULUI petrecut departe de familie și copiii).

Banii sunt ENERGIE. Sunt echivalentul timpului, sănătății corporale și cunoștințelor mentale pe care o persoană le ”vinde” angajatorului. Atât valorează timpul, sănătatea și cunoașterea unei persoane? Un televizor? (care nici măcar nu mai reprezintă un instrument de educație, ci unul de ”anesteziere” a creierului). O bucată de plastic numită trotinetă sau un storcător de fructe? O bucată de cârpă numită rochie și pompos comercializată cu o ”marcă” pe etichetă? Cumpărând obiecte continuu, suntem nevoiți să câștigăm bani continuu și permanent să cedăm din timpul nostru și din sănătatea noastră, renunțând puțin câte puțin la visele noastre și la pasiunile noastre.”Trebuie” să muncim – este dogma favorită a societății de consum. Când privești viața SIMPLU, realizezi că ai nevoie de foarte puțin. Că pentru câteva fructe și legume ai nevoie de resurse financiare limitate, care pot fi acoperite relativ rapid. Că nu este nevoie să dai atât de mult din timpul pe care îl ai ”serviciului”. Iar la un moment dat, chiar realizezi că nu ”trebuie” să faci nimic.  Că poți să nu faci nimic, dacă dorești.  Sau alegi să faci ceva ce-ți face plăcere și-ți aduce bucurie. Posibil, chiar și resurse financiare.  Se simplifică la maxim modul în care privești viață, iar încetul cu încetul, se poate simplifica viața.

Am descoperit că mentalitatea de consum și presiunea socială ne transformă în ”colecționari” de obiecte, de bucurii, dar și de amintiri și energii atât plăcute, cât și neplăcute. Ca să poți să-ți faci detoxifierea și curățenia interioară, ai nevoie de energie și de flexibilitate interioară. Ai nevoie să simplifici nu doar viața exterioară, eliberându-te de tot ceea ce este inutil, ce stă în depozite, neatins, de ani de zile, de tot ceea ce se colecționează de o viață întreagă, inutil.

La nivel emoțional, simplificarea înseamnă IERTARE DE SINE. Înseamnă acceptarea a tot ceea ce s-a întâmplat în trecut, ca fiind o parte din trecut, înseamnă învățarea practică a lecțiilor trecutului și ștergerea lor, ca și încărcătură emoțională, pentru present. La nivel fizic, simplificarea înseamnă hrană simplă, vestimentație simplă și confortabilă, puține obiecte care să nu îngreuneze spațiul din jur și extinderea continuă a confortului personal.
La nivel mental, simplificarea înseamnă lecții de liniște interioară și meditație, înseamnă detașarea de ”telenovelele” tuturor celor din jur, chiar și de propria ”telenovelă” și creearea unui spațiu liber, pe care să poți ”scrie” un nou scenariu pentru viață.
La nivel social, simplificarea înseamnă cultivarea relațiilor pozitive, echilibratoare și evitarea la maxim a celor dezenergizante, precum și a circumstanțelor care ne epuizează (vizitele la mall-uri, socializările ”obligatorii” mondene, aglomerațiile urbane).

Viața noastră în prezent este uimitor de complicată. Mâncarea noastră prezentă este incredibil de complicata și creatoare a unei stări de boală fizică/emoțională și mentală fără precedent.  Mintea noastră prezentă este extrem de complicată și dominatoare – o stăpână nemiloasă care ”râșnește” un dialog continuu înebunitor.  Ne-am creat cele mai complicate circumstanțe cu putință, fiind sclavii lor, cu puține șanse de scăpare (așteptările celor din jur, în special a celor dragi, înlănțuindu-ne mai tare decât orice alte amenințări exterioare).
Nici nu mai vreau sa discut ce facem copiilor noștri (cum îi ”terorizăm” cu un sistem de învățământ care îi epuizează și le impun alegeri care îi transformă în roboți) sau animalelor de casă (dacă ați ști ce mănâncă și cum trăiesc multe dintre ele, alături de stăpânii lor, ați fi foarte revoltați).

Va mai intrebati de ce majoritatea persoanelor are suprarenalele (glandele de stres) epuizate? De ce suntem atât de obosiți, slăbiți, confuzi și lipsiți de energie cu toții? De ce avem probleme de somn, de relaxare și de odihnă?
De ce suntem plin ochi de simptome ale stagnării limfatice (de la durerile de cap, de toate felurile, la tulburările de vedere, de auz sau miros, de la durerile de gât și problemele de tiroidă, la tulburările respiratorii sau digestive de toate felurile, de la picioare grele și umflate, până la dureri de genunchi și dureri de spate)? Viața complicată duce la apariția unui complicat tablou de boala. Iar dieta de detoxifiere – prin SIMPLIFICAREA și simplitatea mesajului – ne ajută să ne trezim, să curățăm confuzia mentală și să ne refacem, sa regenerăm și sa revigorăm trupul și viața.
Spor la dieta cu pepeni a verii, în continuare!

Dr. Sorina Soescu

Sursa articol: http://www.centrulnatura.ro/cum-ne-complicam-viata-nou/