Nu ti se pare ca cuvantul OREZ nu suna romaneste? 🙂
Orezul este una dintre cele mai vechi plante cultivate pe planeta noastra. Se pare ca chinezii au fost primii cultivatori, in urma cu peste 5000 de ani. Unii zic ca orezul e mai vechi de-atat. De-a lungul vremii, el a ajuns in India, Persia, Irak, Egipt si Spania si apoi in toate tarile Europei. Cea mai mare parte din productia mondiala de orez se cultiva in China, India, Indonezia si Bangladesh.
Mie orezul imi place in multe combinatii. Se gateste usor si are o multime de beneficii. Cel putin asa se povesteste. 🙂 Nu va vorbesc de orezul alb, o ramasită a celui brun, fiindca prin rafinare pierde multi nutrienti. Orezului brun ii este indepartat stratul exterior (panusa), dar altfel, el isi pastreaza intacte toate elementele nutritive. Consumand orez brun, beneficiezi de mangan, zinc, fosfor, fier, magneziu, calciu, complexul de vitamine B (cred ca mai putin B12), vitamina E, fibre, seleniu, antioxidanti, proteine. Proteina din orez e considerata a fi una dintre cele mai complete si mai de calitate proteine. Orezul are cantitati neglijabile de sodiu si nu contine gluten, deci are indice glicemic mic. Si, poate cel mai important lucru, ca si meiul, este un aliment care alcalinizeaza. Orezul este cea mai putin alergica dintre cereale, deci copilasii pot manca fara grija. Asta da castig!
Acestea fiind zise, sa trecem la bucatarit. Daca nu am vreme prea multa la dispozitie, pun la fiert, odata cu orezul, porumb, morcov, telina si ardei capia, toate taiate cubulete (he,he, mai putin orezul!:-) ). Adaug turmeric, in amintirea chinezariilor de la mall, si orice alte condimente ma inspira. Acest tip de orez, gatit asa de simplu, are success garantat la noi.
Acu’ vreo doua saptamani, am casapit o multime de legume (ardei verde, gogosar, morcov, rosii), am adaugat condimente diverse, plus usturoi; n-am uitat de preferatele mele, ciupercile (cu palarie si pleurotus). Le-am calit pe toate in suc propriu, pana s-au muiat un pic. Separat, am fiert orezul brun, hidratat de dimineata pana la pranz, in care am adaugat o mana de boabe de porumb (preferatul fetelor).
De curand, am descoperit cum putem manca salata de vinete, fara sa abuzam de paine. Pai simplu: am insotit salata de vinete (cu sau fara pasta de susan), cu orez. Am folosit fie orez basmati, fie orez integral, cu turmeric. Ne-a placut tuturor! 🙂
Intotdeauna, insotim mancarea gatita cu salate cat mai generoase: in culori si dimensiuni. De preferat, se consuma intai salata vie si apoi mancarea gatita.
Sa ai pofta si bucurie! 🙂