Pe Andrei il stiu de la Clubul “Traiesc Sanatos”. Cand l-am cunoscut, prin 2012, era slab si multa vreme habar nu am avut cat si-a transformat Andrei viata in ultimii ani!

Fiecare poveste de viata este speciala si emotionanta, iar eu sunt recunoscatoare ca oamenii sunt atat de deschisi, ca am sansa sa ii cunosc si sa le spun, mai departe, povestea. Si in acest caz, povestea lui Andrei m-a atins profund, mai ales pentru ca implica, intr-un mod minunat, familia si pe cei dragi; caci ce poate fi mai frumos pe lume, decat sa vezi ca deciziile tale schimba in bine nu doar viata ta, dar si a celor din jur? Iar cand familia si cei dragi te sustin, atunci nimic nu e prea greu! Te invit sa il cunosti pe Andrei, pentru ca sunt convinsa ca te va inspira. 🙂

Liorisme: Andrei, povesteste­-mi te rog un pic despre tine. Ai fost multa vreme supraponderal?

Andrei: Cam toata viata …. Am devenit supraponderal de la varsta de 5 ani in urma unei raceli foarte puternice netratate corespunzator, care m-a dus foarte aproape de tuberculoza! Am  stat cam 2 luni la pat cu un regim de alimentatie hipercaloric (care si-a facut efectul). Iti dai seama ca, dupa acest episod, parintii mei nu m-au incurajat sa fac prea multa miscare (sa nu transpire si sa raceasca copilu’ ….). Am jucat si eu fotbal ca orice copil, am mers pe bicicleta, dar toate cu masura. De aici si pana la a nu putea face sport din cauza greutatii a fost un pas, e ca o spirala…apoi a aparut fumatul, viata de noapte, alcoolul….si asa am tot crescut 80-90-100-110….

Liorisme: Cand ti-ai dat seama ca e vremea sa schimbi ceva? S-a intamplat ceva anume?

Andrei: Cand s-a nascut Miruna (prima noastra fetita), am realizat ca trebuie sa schimb ceva, daca vreau sa imi vad copilul mare si sa imi cresc si nepotii! Primul pas a fost sa renunt la tigari. Dupa un an, prin primavara lui 2009, mi-am dat seama ca mi-as dori ca Miruna sa vada altceva la mine, decat un tata supraponderal, care face gaura in canapea in fata televizorului, band bere sau Cola si mancand chipsuri sau alte prostii, care nu se deplaseaza fara masina nici pana la magazinul din colt.

Liorisme: Care au fost primele masuri pe care le-ai luat si cat de dificil a fost?

Andrei: Regim alimentar (dieta disociata de 90 zile, care a prins foarte bine la mine) si apoi, dupa ce am scazut 15 kg, am trecut la miscare. Deci, in prima faza, am schimbat stilul de alimentatie. Am renuntat la micul dejun copios, alcatuit din sandwisuri, mezeluri, sucuri si am trecut la un mic dejun bazat exclusiv pe fructe. Pasul urmator a fost abonamentul la World Class, prin toamna lui 2009, care in momentul acela, a insemnat un efort financiar foarte mare, dar care m-a si determinat sa ma prezint acolo in fiecare dimineata. A fost foarte greu…cam 6 luni de zile; am avut multe dimineti in care mi-a fost aproape imposibil sa ma trezesc, dar dupa 6 luni, devine dependenta. Apoi, in septembrie 2010, am participat la primul triathlon la Mamaia, iar in octombrie, acelasi an, am facut semi-marathon la Bucuresti. In urma cu trei ani, am renuntat complet la carne si la zahar; asta a fost un pas destul de dificil, dar ne-am adaptat. A trebui sa invatam sa gatim fara carne, ceea ce ni se parea aproape imposibil la vremea respectiva. Astfel, am inceput sa invatam mai multe despre nutritie, sa descoperim alimente care nici nu stiam ca exista si carora nici nu le puteam pronunta numele, initial. 🙂

Liorisme: Care a fost reactia familiei tale, in momentul in care ai inceput sa te schimbi? S-au rasfrant aceste schimbari si asupra celor dragi tie? In ce mod?

Andrei: Trecerea de la lipsa miscarii fizice la un program de antrenament intensiv si regulat s-a produs treptat, asa ca toata familia s-a adaptat din mers. Pe masura de avansam in antrenamente, iar forma fizica devenea din cea in ce mai buna, evident ca si obiectivele propuse au crescut, timpul petrecut departe de familie a crescut. Dar am gasit intelegere si sustinere. Normal ca s-au schimbat usor, usor mai toate meniurile in familie, programul de week-end; a inceput si Aida, sotia mea, sa alerge, dar si copiii, care participa aproape la toate cursele de alergare dedicate varstei lor si ca sustinatori la cursele unde particip eu sau Aida. Acum, avem aceleasi obiective, impartasim aceleasi pasiuni si nu ni se mai pare greu de gestionat nicio situatie.

Liorisme: Ai simtit ca social ai de pierdut, facand modificari in modul de a te alimenta?

Andrei: Nu chiar, dar am schimbat un pic cercul de prieteni si modul de socializare, in sensul ca, trezindu-ma dimineata foarte devreme (5,30-6,00), nu prea mai pot petrece noaptea pana la ore “mici”. Pe de alta parte, am castigat foarte mult: am intalnit oameni noi, am castigat noi prieteni buni, care ne-au ajutat sa ne dezvoltam intr-un mod in care nu credeam ca se poate si de la care am invatat foarte multe. Am descoperit o lume noua; ne bucuram intens de ea si le multumim tuturor celor care fac parte din ea.

Liorisme: Cel mai greu a fost sa te tii departe de tentatiile culinare sau sa te tii de sport?

Andrei: Amandoua au fost foarte greu de gestionat, dar pana la urma, cu vointa, le dovedesti. Iar sportul creaza dependenta, e ca un drog. Acum imi este foarte usor, mai ales ca la cat sport fac, imi permit din cand in cand sa mai abuzez si culinar. 🙂 Oricum, gusturile se schimba in timp. Daca ajungi sa mananci intr-un anumit mod, nici nu prea mai poti sa accepti altfel de alimente si totul vine natural.

Liorisme: Care au fost cele mai pregnante schimbari suferite la nivel fizic, produse de noul mod de a te alimenta si de sportul sustinut? Pe plan mental au existat schimbari?

Andrei: Am pierdut in greutate 36kg (110 vs 74), 7 masuri la pantaloni si de la XXL, la M sau S pentru camasi ori tricouri. Bineinteles ca toate acestea au venit in timp, pe parcursul a 5 ani, timp in care am schimbat vreo 3 garderobe (avantaje si dezavantaje). Ce sa mai spun de faptul ca inainte, daca urcam 2 etaje, respiram ca o locomotiva sau daca trebuia sa merg pana la piata (cam 3-4 minute de mers pe jos), luam masina. Evident ca te schimbi si mental, ai mai multa incredere in tine si realizezi ca aproape orice  este posibil cu putina transpiratie si motivatie. 🙂

Liorisme: Ai convins si pe altii sa faca schimbari, asemeni tie? 🙂

Andrei: O sa-ti dau doar doua exemple, doi prieteni foarte buni pe care, imi place sa cred ca si eu i-am inspirat macar un pic: Gabi si  Radu. Gabi a terminat primul lui triathlon Olimpic anul acesta si primul marathon, la Bucuresti, acum cateva zile. Radu a alergat deja patru marathoane!

Liorisme: Cat sport faci si ce anume practici?

Andrei: Practic triathlonul si am intre 8 si 16 ore de antrenament saptamanal (depinde de programul competitional pe care mi-l configurez, de regula, la inceputul anului). Am terminat nenumarate curse de triathlon pe distanta olimpica, half-Ironman, iar anul asta am terminat cel de-al doilea full-Ironman (3.8 km inot-180 km bicicleta-42 km alergare). Am alergat si cateva marathoane (Bucuresti, Viena, Paris, Berlin), dar marea dragoste este si va ramane triathlonul. 🙂

Liorisme: Care sunt cele mai mari satisfactii pe care le-ai avut, de cand faci sport?

Andrei: Bucuria fetelor cand ma asteapta pe traseu sau la linia de finish si mandria pe care am surprins-o la ele cand  povestesc altora la ce curse a mai participat ‘tati’. Si faptul ca am avut taria sa imi schimb viata, a mea si a familiei mele!

Liorisme: Ne impartasesti cateva din visele si planurile tale de viitor?

Andrei: Mi-as dori, in primul rand, sa fim sanatosi cu totii si sa ne putem mentine stilul de viata pe care il avem acum si, poate in viitor,  fetele sa faca pasul spre un sport de performanta, lucru pe care eu nu l-am putut face. In rest, imi doresc sa pot inota, bicicli si alerga si atunci cand nu voi mai putea merge! 🙂